<\/a><\/p>\n

Undeva \u00een zona sud-estic\u0103 a Europei Centrale, sc\u0103ldat\u0103 de valurile M\u0103rii Negre \u0219i m\u0103rginit\u0103 la sud de Dun\u0103re, \u00eencins\u0103 la br\u00e2u cu arcul mun\u0163ilor Carpa\u0163i, d\u0103inuie, de peste 2000 de ani, una dintre cele frumoase \u0163\u0103ri.<\/p>\n

\u00cen contextul prelu\u0103rii, de la 1 ianuarie 2019, a Pre\u0219edin\u0163iei Rom\u00e2niei la Consiliul Uniunii Europene<\/em>, Romfilatelia<\/strong> v\u0103 invit\u0103 s\u0103 descoperi\u0163i, \u00een emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Rom\u00e2nia, un tezaur european<\/em><\/strong>, valorile incontestabile ale \u0163\u0103rii noastre, care s-a remarcat at\u00e2t \u00een Europa, c\u00e2t \u0219i \u00een \u00eentreaga lume, prin bogatul s\u0103u patrimoniu cultural, spiritual \u0219i \u0219tiintific.<\/p>\n

Pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 2 lei<\/strong>, ve\u0163i descoperi personalitatea celui mai mare sculptor rom\u00e2n, care a marcat secolul XX, titan al artei mondiale, Constantin Br\u00e2ncu\u0219i (1876 – 1957)<\/em><\/strong>,<\/em> (al\u0103turi de o parte din operele sale ilustrate \u00een timbre.<\/p>\n

Adept al sculpturii moderne abstracte, Br\u00e2ncu\u0219i a influen\u0163at \u0219i revolu\u0163ionat, definitoriu \u0219i unanim recunoscut, sculptura. Lucr\u0103rile lui \u00een bronz \u0219i marmur\u0103 sunt caracterizate printr-o form\u0103 pur\u0103, elegant\u0103 \u0219i re\u0163inut\u0103, dar \u0219i printr-o finisare rafinat\u0103. Pasionat de sculptura \u00een lemn, a realizat numeroase lucr\u0103ri, unele de inspira\u0163ie folcloric\u0103, \u0219i a sculptat adesea prototipuri \u00een lemn, pentru lucr\u0103ri, executate mai t\u00e2rziu \u00een alte materiale.<\/p>\n

Recunoa\u0219terea interna\u0163ional\u0103 a lui Br\u00e2ncu\u0219i a venit rapid, iar lucr\u0103rile sale, precum Pas\u0103re \u00een v\u0103zduh<\/em>, Domni\u0219oara Pogany<\/em> sau Prin\u0163esa X<\/em>, au devenit pa\u0219aportul s\u0103u pentru marile expozi\u0163ii de sculptur\u0103 din lume. O crea\u0163ie de excep\u0163ie o reprezint\u0103 genialul complex sculptural de la T\u00e2rgu Jiu, dominat de Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it. <\/em><\/p>\n

Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 Modern\u0103 din Paris Centre Pompidou<\/em> g\u0103zduie\u0219te un num\u0103r important de lucr\u0103ri ale artistului.<\/p>\n

Bucure\u0219ti,<\/em><\/strong> parte a provinciei istorice Muntenia, men\u0163ionat pentru prima dat\u0103 acum 560 de ani (\u00een 1459) \u0219i capital\u0103 a Rom\u00e2niei din 1862, important centru politic, economic, comercial \u0219i turistic, se remarc\u0103 prin arhitectura sa, care reflect\u0103 istoria variat\u0103 a ora\u0219ului printr-un amestec armonios \u00eentre tradi\u0163ional \u0219i modern. \u00cen perioada interbelic\u0103, influen\u0163ele franceze \u00een cultura \u0219i \u00een arhitectura elegant\u0103 a ora\u0219ului i-au adus acestuia supranumele de \u201eMicul Paris\u201d.<\/p>\n

Ateneul Rom\u00e2n<\/em><\/strong>, construit \u00een stil baroc \u00eentre anii 1886-1888, monument inclus pe lista Patrimoniului European, una dintre cele mai frumoase cl\u0103diri ale Bucure\u0219tilor, simbol al culturii rom\u00e2ne, care g\u0103zduie\u0219te ast\u0103zi Filarmonica \u201eGeorge Enescu\u201d, este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 2,60 lei<\/strong>.<\/p>\n

Sculpturile decorative executate de arti\u0219ti italieni \u0219i germani, holul vast cu cele dou\u0103sprezece coloane dorice de metal \u00eembr\u0103cate \u00een stuc roz-stins, precum \u0219i cele patru sc\u0103ri interioare ce conduc c\u0103tre sala de concerte, impresioneaz\u0103 prin fast. De asemenea, fa\u0163ada cl\u0103dirii expune medalioane realizate \u00een mozaic cu figurile unor domnitori de seam\u0103.: Alexandru cel Bun, Neagoe Basarab, Vasile Lupu, Matei Basarab, precum \u0219i imaginea figurii Regelui Carol I.<\/p>\n

Considerat unul dintre cei mari mari inventatori ai secolului XX, cel care a revolu\u0163ionat industria aeronautic\u0103, Henri Coand\u0103 (1886 – 1972)<\/em><\/strong>, inginer \u0219i fizician rom\u00e2n, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 2,90 lei<\/strong>.<\/p>\n

De-a lungul carierei sale, Henri Coand\u0103 s-a distins printr-o uimitoare creativitate, concretizat\u0103 \u00een peste 250 de brevete, cu aplica\u0163ii \u00een cele mai diverse domenii care i-au adus numeroase premii interna\u0163ionale \u0219i titluri academice.<\/p>\n

La cel de-al doilea Salon Interna\u0163ional de Aeronautic\u0103 de la Paris din 1910, expune turbopropusorul s\u0103u, primul avion cu reac\u0163ie, premerg\u0103torul avioanelor turboreactoare din zilele noastre, prin care Henri Coand\u0103 devine p\u0103rintele avia\u0163iei cu reac\u0163ie.<\/p>\n

\u00cen perioada Primului R\u0103zboi Mondial, a inventat rezervoare pentru hidrocarburi construite din beton armat. De asemenea, a descoperit materialul b\u00e9ton-bois,<\/em> destinat prefabricatelor pentru construc\u0163ii, lista inven\u0163iilor sale cuprinz\u00e2nd \u0219i tunul f\u0103r\u0103 recul din dotarea avioanelor militare, proiectul unei instala\u0163ii de desalinizare a apei marine etc.<\/p>\n

Celebritatea lui Coand\u0103 se datoreaz\u0103 descoperirii efectului mecanismului fluidelor, care ast\u0103zi \u00eei\u00a0 poart\u0103 numele. Astfel, Efectul Coand\u0103,<\/em> brevetat \u00een 1934 sub denumirea Procedeu \u0219i dispozitiv pentru devierea unui fluid \u00eentr-un alt fluid<\/strong>, a revolu\u0163ionat aeronautica.<\/p>\n

Academician, inginer, pionier al avia\u0163iei \u0219i inventator, membru al Societ\u0103\u0163ii Regale de Aeronautic\u0103 din Londra \u0219i al Academiei Rom\u00e2ne, Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic Bucure\u0219ti, Henri Coand\u0103 a \u00eencetat din via\u0163\u0103 pe 25 noiembrie 1972.<\/p>\n

Cel mai t\u00e2n\u0103r \u021binut al Europei, Delta Dun\u0103rii<\/em><\/strong>, darul pe care fluviul l-a oferit Rom\u00e2niei, a intrat \u00een Patrimoniul Mondial UNESCO, \u00een anul 1991, ca Rezerva\u0163ie a Biosferei. Zona cuprinde una dintre cele mai \u00eentinse arii umede din lume, cu peste 400
\nde lacuri, p\u0103duri de stejari \u0219i frasin, dune de nisip \u0219i plaje s\u0103lbatice pe litoralul marin deltaic.<\/p>\n

\u00cen Delt\u0103 s-a dezvoltat o flor\u0103 acvatic\u0103 variat\u0103 \u0219i dens\u0103, cursurile principalelor bra\u0163e fiind m\u0103rginite de o perdea lat\u0103 de s\u0103lcii, \u00een timp ce pe portiunile de uscat (grinduri) s-au dezvoltat p\u0103duri de esen\u0163e tari \u2013 stejar, frasin, jugastru. \u00cen acest acest \u0163inut exotic cu peste 1.800 de specii de copaci \u0219i plante, se remarc\u0103 P\u0103durea Letea, cea mai veche rezerva\u0163ie natural\u0103 din Rom\u00e2nia care se \u00eentinde pe cca 3.200 ha. Considerat\u0103 \u201emica jungl\u0103\u201c a Deltei Dun\u0103rii, aceasta este cea mai nordic\u0103 p\u0103dure subtropical\u0103 \u0219i singurul loc \u00een care se g\u0103sesc liane din Europa.<\/p>\n

Fauna Deltei este deosebit de bogat\u0103 cuprinz\u00e2nd peste 300 de specii de p\u0103s\u0103ri, dintre care peste 70 migratoare \u2013 cormoranul, pelicanul, st\u00e2rcul, leb\u0103da, g\u00e2sca \u0219i ra\u0163a s\u0103lbatic\u0103 \u2013 circa 40 de specii de mamifere \u2013 lupi, mistre\u0163i, vulpi, vidre, nurci etc. \u2013 dar \u0219i peste 130 de specii de pe\u0219ti, o surs\u0103 important\u0103 de hran\u0103 pentru p\u0103s\u0103rile \u0219i mamiferele acvatice, precum \u0219i o important\u0103 resurs\u0103 \u0219tiin\u0163ific\u0103 \u0219i economic\u0103 \u2013 nisetru, morun, ceg\u0103, scrumbie, \u0219alau, stiuc\u0103 etc.<\/p>\n

Timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 3 lei<\/strong> red\u0103 unul dintre peisajele mirifice ale Deltei Dun\u0103rii<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Ora\u0219ul Ia\u0219i, reper istoric \u0219i cultural al poporului rom\u00e2n, locul unde acum peste 160 de ani ap\u0103rea prima marc\u0103 po\u0219tal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, celebrul cap de bour<\/em>, g\u0103zduie\u0219te \u00een centrul s\u0103u o adev\u0103rat\u0103 bijuterie arhitectonic\u0103, Palatul Culturii<\/em><\/strong>, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 8,50 lei<\/strong>.<\/p>\n

Cunoscut\u0103 ini\u0163ial sub numele de Palatul de Justi\u0163ie \u0219i Administra\u0163ie,<\/em> construc\u0163ia este conceput\u0103 \u00een stilul palatelor comunale din Europa de Vest, care \u00eembin\u0103 mai multe stiluri arhitecturale: neogotic, romantic \u0219i neobaroc. Ceasul cu trei cadrane din turnul cl\u0103dirii, decorate cu mici vitralii reprezent\u00e2nd cele dou\u0103sprezece zodii, \u00eencadrat de pl\u0103ie\u0219i \u00een costume na\u0163ionale, dup\u0103 modelul o\u0219tenilor picta\u0163i la castelul Pele\u0219.<\/p>\n

Ast\u0103zi, \u00een Palatul Culturii din Ia\u0219i<\/em><\/strong> are sediul Complexul Muzeal Na\u0163ional \u201eMoldova\u201d<\/em>, unde se afl\u0103 alte patru muzee na\u0163ionale \u2013 Muzeul de Istorie a Moldovei<\/em>, Muzeul \u0218tiin\u0163ei \u0219i Tehnicii<\/em> \u201e\u0218tefan Procopiu\u201d<\/em>, Muzeul de Art\u0103 \u0219i Muzeul Etnografic al Moldovei<\/em>.<\/p>\n

Timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 12 lei<\/strong> ilustreaz\u0103 cea mai important\u0103 rezerva\u0163ie natural\u0103 montan\u0103 din Rom\u00e2nia, Parcul Na\u0163ional Retezat<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Comitetul MaB (Omul \u0219i Biosfera \/ Man and Biosphere) UNESCO,<\/strong> la a VI-a sesiune a Consiliului Interna\u0163ional de Coordonare a Programului Om-Biosfer\u0103, Paris 1979, a desemnat Parcul Na\u0163ional Retezat<\/em> ca Rezerva\u0163ie a Biosferei, confirm\u00e2nd \u00eenc\u0103 o dat\u0103 bog\u0103\u0163ia inestimabil\u0103 a \u0163\u0103rii noastre.<\/p>\n

Locuri \u00eenc\u0103 neatinse de om, peste 20 de piscuri mai \u00eenalte de 2.000 de metri, 80 de lacuri \u0219i t\u0103uri \u00een care se oglinde\u0219te cerul albastru, flori, ghe\u0163ari, pe\u0219teri, animale \u00een s\u0103lb\u0103ticie, p\u0103duri \u00eentinse \u2013 toate se adun\u0103 \u00eentr-o lume frem\u0103t\u00e2nd de via\u021b\u0103, \u00eentr-un monument unic al naturii: Parcul Na\u0163ional Retezat<\/em><\/strong>.<\/p>\n

 <\/p>\n

Romfilatelia mul\u021bume\u0219te Comisiei Na\u021bionale a Rom\u00e2niei pentru UNESCO pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale.<\/em><\/p>\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Undeva \u00een zona sud-estic\u0103 a Europei Centrale, sc\u0103ldat\u0103 de valurile M\u0103rii Negre \u0219i m\u0103rginit\u0103 la sud de Dun\u0103re, \u00eencins\u0103 la […]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":2048703,"template":"","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}}},"product_cat":[2619,2618],"product_tag":[],"class_list":{"0":"post-2048702","1":"product","2":"type-product","3":"status-publish","4":"has-post-thumbnail","6":"product_cat-2619","7":"product_cat-colectii-anuale","8":"desktop-align-left","9":"tablet-align-left","10":"mobile-align-left","12":"first","13":"instock","14":"taxable","15":"shipping-taxable","16":"product-type-grouped","17":"add-to-wishlist-before_image"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product\/2048702"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2048703"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2048702"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_cat&post=2048702"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_tag&post=2048702"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}