Lilium candidum<\/em>, o specie de crini iubit\u0103 de Regina Maria, pe care a \u0219i pictat-o. Un alt element al coli\u021bei este stema de stat a Rom\u00e2niei \u00centregite.<\/p>\nMarea Unire din 1918 a fost rezultatul unui proiect de \u021bar\u0103 la care a contribuit toat\u0103 na\u021biunea, de la oamenii politici \u0219i ofi\u021berii care au gestionat situa\u021bia creat\u0103 de Primul R\u0103zboi Mondial, p\u00e2n\u0103 la \u021b\u0103ranii care s-au rupt de glie \u0219i au ap\u0103rat patria cu arma \u00een m\u00e2n\u0103. C\u00e2nd a izbucnit r\u0103zboiul, rom\u00e2nii se aflau r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi \u00een trei state \u2013 Regatul Rom\u00e2niei, Austro-Ungaria \u0219i Rusia \u021barist\u0103. Conflagra\u021bia mondial\u0103 a adus rom\u00e2nilor de pretutindeni \u00eencerc\u0103ri grele: concentrarea pe front, intern\u0103ri \u00een lag\u0103re, refugii, boal\u0103, foamete etc. \u00cens\u0103, la sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului, situa\u021bia s-a \u00eentors \u00een favoarea lor \u0219i s-a creat posibilitatea unirii \u00eentr-un singur stat.<\/p>\n
Prima provincie care s-a unit cu \u021aara a fost Basarabia. Partea de r\u0103s\u0103rit a Moldovei istorice a ajuns \u00een grani\u021bele Rusiei \u00een 1812, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea Imperiului Otoman \u00eentr-un r\u0103zboi cu trupele \u021barului. \u00cen februarie 1917, \u021barul a fost alungat de revolu\u021bionari, iar popoarele din imperiu au \u00eenceput s\u0103 cear\u0103 drepturi na\u021bionale. \u00cen noiembrie 1917, Marele Congres al Osta\u0219ilor Moldoveni a decis convocarea unui Sfat al \u021a\u0103rii, o adunare care trebuia s\u0103 fie aleas\u0103 \u0219i reprezentativ\u0103 pentru toate na\u021bionalit\u0103\u021bile \u0219i straturile sociale. Sfatul \u021a\u0103rii a proclamat mai \u00eent\u00e2i autonomia Basarabiei, iar mai apoi, independen\u021ba. Cople\u0219i\u021bi de dezordinile provocate de solda\u021bii ru\u0219i \u0219i germani, liderii basarabeni au cerut interven\u021bia armatei rom\u00e2ne, care a trecut Prutul \u0219i a stabilizat regiunea.<\/p>\n
Con\u0219tien\u021bi c\u0103 singura solu\u021bie pentru Basarabia era unirea cu Rom\u00e2nia, liderii Sfatului \u021a\u0103rii au \u00eenceput negocieri cu guvernul de la Ia\u0219i. Autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne au propus dezbaterea chestiunii unirii \u00een \u0219edin\u021ba Sfatului \u021a\u0103rii din 27 martie 1918. \u00cen deschiderea lucr\u0103rilor au vorbit Ion Incule\u021b, pre\u0219edintele Sfatului, \u0219i Alexandru Marghiloman, prim-ministrul rom\u00e2n. Unirea a fost aprobat\u0103 cu majoritate de voturi, fiind acceptat\u0103 imediat de Marghiloman, iar mai apoi de Regele Ferdinand I.<\/p>\n
A doua regiune care a proclamat unirea cu Regatul Rom\u00e2niei a fost Bucovina. Teritoriul fusese desprins din Moldova istoric\u0103 \u00een anul 1775, printr-o tranzac\u021bie dintre Imperiul Otoman \u0219i Imperiul Habsburgic. \u00cenfr\u00e2n\u021bi \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, austriecii au \u00eencercat s\u0103 p\u0103streze unitatea statului printr-o proclama\u021bie a \u00eemp\u0103ratului, prin care propunea federalizarea. Pentru bucovineni nu avea \u00eens\u0103 nici un plan concret, drept pentru care ucrainenii au lansat mai multe proiecte de integrare a fostelor teritorii moldave \u00een statul pe care \u0219i-l proiectau \u00een regiune. \u00cencep\u00e2nd din luna octombrie 1918, Iancu Flondor, Sextil Pu\u0219cariu \u0219i al\u021bi patrio\u021bi bucovineni au ini\u021biat organizarea politic\u0103 a rom\u00e2nilor \u0219i au cerut unirea cu Regatul Rom\u00e2niei. Datorit\u0103 dezordinilor provocate de na\u021bionali\u0219tii ucraineni \u0219i bol\u0219evici, Consiliul Na\u021bional al rom\u00e2nilor a cerut interven\u021bia armatei rom\u00e2ne \u00een Bucovina. Generalul Iacob Zadik \u0219i osta\u0219ii s\u0103i au intrat \u00een Cern\u0103u\u021bi la 11 noiembrie, restabilind ordinea \u00een ora\u0219. Na\u021bionalit\u0103\u021bile din Bucovina au fost convocate, la 28 noiembrie, \u00eentr-un Congres General, vot\u00e2nd cu majoritate zdrobitoare unirea \u201epe vecie\u201d cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Des\u0103v\u00e2r\u0219irea unit\u0103\u021bii na\u021bionale a rom\u00e2nilor s-a consacrat la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. Ca \u0219i bucovinenii, ardelenii au trecut la ac\u021biuni concrete pentru viitorul lor dup\u0103 destr\u0103marea Austro-Ungariei, \u00een octombrie 1918. \u00centruni\u021bi la Oradea, patrio\u021bii transilv\u0103neni au decis c\u0103 na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 era \u201eliber\u0103 de orice \u00eenr\u00e2urire str\u0103in\u0103\u201d. Declara\u021bia a fost citit\u0103 de Alexandru Vaida-Voevod \u00een Parlamentul de la Budapesta, iar apoi rom\u00e2nii au convocat o Mare Adunare Na\u021bional\u0103, care s\u0103 decid\u0103 soarta Transilvaniei. O parte dintre delega\u021bi au fost ale\u0219i prin vot universal, iar restul au fost desemna\u021bi din r\u00e2ndul clerului \u0219i asocia\u021biilor culturale. Adunarea s-a \u021binut la Casa Armatei din Alba Iulia, iar cei 1.288 de delega\u021bi au votat unirea teritoriilor locuite de rom\u00e2nii din Ungaria cu Regatul Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Mul\u021bumim Arhivelor Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale. <\/em><\/p>\nPRODUSE SPECIALE: <\/em><\/strong>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\nAlbumul filatelic <\/em><\/strong>este realizat \u00een tiraj limitat de 387<\/strong> de exemplare \u0219i este echipat cu coli\u021ba nedantelat\u0103 a emisiunii \u0219i cu plicul \u201eprima zi\u201d <\/em>echipat cu coli\u021ba dantelat\u0103 a emisiunii av\u00e2nd \u0219tampila \u201eprima zi\u201d aplicat\u0103 \u00een clar, \u00een folio aur, ambele produse fiind numerotate de la 001<\/strong> la 387<\/strong>, al\u0103turi de un CD care con\u021bine un film documentar dedicat Marii Uniri. <\/em><\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pentru a celebra marile realiz\u0103ri istorice ale rom\u00e2nilor din urm\u0103 cu 100 de ani, Romfilatelia introduce \u00een circula\u021bie emisiunea de […]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":2048659,"template":"","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}}},"product_cat":[2649,2618],"product_tag":[],"class_list":{"0":"post-2048658","1":"product","2":"type-product","3":"status-publish","4":"has-post-thumbnail","6":"product_cat-2649","7":"product_cat-colectii-anuale","8":"desktop-align-left","9":"tablet-align-left","10":"mobile-align-left","12":"first","13":"instock","14":"taxable","15":"shipping-taxable","16":"product-type-grouped","17":"add-to-wishlist-before_image"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product\/2048658"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2048659"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2048658"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_cat&post=2048658"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_tag&post=2048658"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}