![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/SRR_90ani_emis.jpg\")
<\/a>\u201ePentru dezvoltarea temeinic\u0103 a institu\u021biei noastre este nevoie de concursul tuturor celor care lucreaz\u0103 la ridicarea acestei \u021b\u0103ri. S\u0103 nu se cread\u0103 c\u0103 radiofonia este o chestiune numai de distrac\u021bie. Radiofonia este de o mare importan\u021b\u0103 social\u0103, cu mult mai mare dec\u00e2t teatrul, pentru r\u0103sp\u00e2ndirea culturii \u0219i pentru unificarea sufletelor, c\u0103ci se poate adresa la o lume \u00eentreag\u0103, p\u0103trunz\u00e2nd \u00een coliba cea mai r\u0103zlea\u021b\u0103 a s\u0103teanului. \u00cen cur\u00e2nd, va deveni criteriu de judecat\u0103 a gradului de dezvoltare a unui popor<\/em>.\u201d<\/p>\nDragomir Hurmuzescu (1928)<\/em><\/p>\n <\/p>\n Romfilatelia<\/strong> celebreaz\u0103 prima emisie radiofonic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, prin introducerea \u00een circula\u021bie a emisiunii de m\u0103rci po\u0219tale Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Radiodifuziune, 90 de ani de existen\u021b\u0103<\/em><\/strong>. Radioul este promotor \u0219i sus\u021bin\u0103tor al culturii \u0219i civiliza\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti, vector important \u00een formarea spiritului civic \u0219i al coeziunii comunitare. Coli\u021ba nedantelat\u0103 a emisiunii, cu valoarea nominal\u0103 de 28,50 lei<\/strong>, este ilustrat\u0103 cu portretele unor personalit\u0103\u021bi care au contribuit la dezvoltarea radiofoniei na\u021bionale \u2013 Dragomir Hurmuzescu, Eugen Preda, Catinca Ralea, Paul Grigoriu, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu <\/em><\/strong>\u0219i Florian Pitti\u0219<\/em><\/strong>.<\/p>\n Dragomir Hurmuzescu<\/em><\/strong> (1865-1954), cu studii la Universitatea din Bucure\u0219ti \u0219i licen\u021biat \u00een \u0219tiin\u021be fizico-chimice al Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be a Universit\u0103\u021bii Sorbona din Paris, este ctitorul radiofoniei \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen 1926 a realizat o sta\u021bie experimental\u0103 de radiodifuziune la Institutul Electrotehnic din Bucure\u0219ti. Pasionat de comunicarea pe calea undelor, fondase \u00eenc\u0103 din 1924, al\u0103turi de al\u021bi confra\u021bi, Asocia\u021bia prietenilor radiofoniei<\/em>, care avea s\u0103 editeze \u0219i prima publica\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 de profil \u2013 revista Radiofonia<\/em>. \u00cen Bucure\u0219ti, la Ateneul Rom\u00e2n, dar \u0219i \u00een multe localit\u0103\u021bi din \u021bar\u0103 (Timi\u0219oara, Bra\u0219ov, Br\u0103ila, Constan\u021ba, Ploie\u0219ti), Dragomir Hurmuzescu avea s\u0103 conferen\u021bieze pe teme legate de noul mijloc de comunicare. Activitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i entuziasmul s\u0103u au condus la alegerea sa, \u00een 1928, ca pre\u0219edinte al primului Consiliu de Administra\u021bie al Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Radiodifuziune.<\/p>\n Meritele savantului Dragomir Hurmuzescu \u2013 membru al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i membru corespondent al Societ\u0103\u021bii Franceze de Fizic\u0103 \u2013 \u00een dezvoltarea radiofoniei na\u021bionale r\u0103m\u00e2n memorabile.<\/p>\n Absolvent al Facult\u0103\u021bii de Comer\u021b din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucure\u0219ti, doctor \u00een istorie, Eugen Preda <\/em><\/strong>(1929-2000) a lucrat la Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103 din 17 martie 1950, iar \u00een decembrie 1989 a fost numit \u201e\u00eemputernicit provizoriu pentru Radiodifuziune\u201d. \u00cen perioada iunie 1990 \u2013 septembrie 1994 a de\u021binut func\u021bia de Director General al Radiodifuziunii Rom\u00e2ne, timp \u00een care \u00eentreaga energie a jurnalistului Eugen Preda s-a concentrat asupra reorganiz\u0103rii institu\u021biei. S-a remarcat prin eforturile sale de a imprima o nou\u0103 vibra\u021bie publicistic\u0103, deschiz\u00e2nd larg por\u021bile Radioului unui impresionant num\u0103r de gazetari. Prestigiul dob\u00e2ndit de Radio Rom\u00e2nia \u2013 \u00een plan intern \u0219i extern \u2013 este indiscutabil legat de viziunea democratic\u0103 a acestui lider de opinie.<\/p>\n Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, Eugen Preda s-a aflat \u00een mijlocul unor evenimente tensionate din Europa \u0219i din lume. R\u0103zboaiele civile din Iugoslavia \u0219i din Republica Moldova (Transnistria), r\u0103zboiul din Golf \u0219i cel din Somalia l-au avut martor. El a transmis operativ de la fa\u021ba locului reportaje care s-au bucurat de pre\u021buirea ascult\u0103torilor, primind \u0219i numeroase distinc\u021bii, dar opera sa cea mai puternic\u0103 a fost aceea de redefinire a Radiodifuziunii na\u021bionale.<\/p>\n Catinca Ralea<\/em><\/strong> (1929-1981), figur\u0103 remarcabil\u0103 a Radioului rom\u00e2nesc, a absolvit Facultatea de Limbi romanice \u0219i clasice, sec\u021bia limba \u0219i literatura francez\u0103 (Universitatea Bucure\u0219ti), \u0219i a fost ini\u021bial angajat\u0103 crainic\u0103 la Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103. \u00cen anul 1968 devine \u0219efa serviciului englez de la Redac\u021bia Emisiunilor pentru Str\u0103in\u0103tate (actualmente Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional), func\u021bie de\u021binut\u0103 p\u00e2n\u0103 la timpuria sa dispari\u021bie. Interviurile sale de la radio \u0219i televiziune cu William Saroyan, Yehudi Menuhin, Henry Moore, Paul Scofield \u0219i al\u021bi interlocutori de calibru r\u0103m\u00e2n modele ale genului. Remarcabil\u0103 este \u0219i activitatea sa de traduc\u0103tor din literatura anglo-american\u0103. Romanele Moara de pe Floss<\/em> (George Eliot), Tess D\u2019Urberville<\/em> (Thomas Hardy) \u0219i De veghe \u00een lanul de secar\u0103<\/em> (J. D. Salinger) \u0219i-au g\u0103sit admirabile echival\u0103ri prin harul Catinc\u0103i Ralea.<\/p>\n Format\u0103 \u00een atmosfera cultural\u0103 a familiei, fiic\u0103 a profesorului universitar Mihai Ralea, estetician \u0219i om politic binecunoscut, Catinca Ralea a fost un eminent om de radio, care \u0219i-a d\u0103ruit cei mai frumo\u0219i ani din via\u021b\u0103 acestei institu\u021bii.<\/p>\n Absolvent al Facult\u0103\u021bii de Limbi romanice, clasice \u0219i orientale (Universitatea Bucure\u0219ti, sec\u021bia francez\u0103-spaniol\u0103), Paul Grigoriu <\/em><\/strong>(1945-2015) a lucrat la Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103 din 1969, ini\u021bial \u00een Redac\u021bia Emisiunilor pentru Str\u0103in\u0103tate, sec\u021bia francez\u0103. \u00cen cadrul institu\u021biei a de\u021binut mai multe func\u021bii: redactor-\u0219ef al Programului III (Radio Rom\u00e2nia Tineret) \u0219i, din 1992, director general adjunct al Radiodifuziunii Rom\u00e2ne, director general interimar al Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Radiodifuziune (octombrie 1994 \u2013 septembrie 1995), director general adjunct (\u0219ef al canalelor na\u021bionale) p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2002.<\/p>\n A fost realizator de emisiuni, profesionist de excep\u021bie \u0219i moderator al rubricii \u201eSfertul academic\u201d. Cariera jurnalistic\u0103 a lui Paul Grigoriu a fost marcat\u0103 de presta\u021biile estivale de la Radio Vacan\u021ba (p\u00e2n\u0103 \u00een 1989) \u0219i de radioprograme precum \u201eNoapte albastr\u0103\u201d. Succesul de public, nemai\u00eent\u00e2lnit p\u00e2n\u0103 la el, i l-a adus populara emisiune \u201eMatinal\u201d, al c\u0103rei ini\u021biator a fost dup\u0103 1990.<\/p>\n Personalitate de prim-plan a Radiodifuziunii Rom\u00e2ne, Paul Grigoriu a marcat, prin presta\u021bia sa inspirat\u0103, perioada postdecembrist\u0103 a radioului rom\u00e2nesc.<\/p>\n Compozitor, dirijor \u0219i pianist, membru titular al Academiei Rom\u00e2ne (din 1955), fondator \u0219i pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii Compozitorilor Rom\u00e2ni, profesor \u0219i rector al Academiei Regale de Muzic\u0103 din Bucure\u0219ti, Mihail Jora<\/em><\/strong> (1891-1971) a fost primul director muzical al Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Radiodifuziune (1928-1933). \u00cen anii de \u00eenceput ai radioului rom\u00e2nesc, muzica clasic\u0103 a \u00eensemnat o component\u0103 prioritar\u0103 \u00een programele sale, iar acest merit \u00eei revine lui Mihail Jora, care a g\u00e2ndit totul, realiz\u00e2nd ceva mai mult dec\u00e2t ceea ce se nume\u0219te ast\u0103zi Stagiunea Muzical\u0103 Radio. Mihail Jora a sus\u021binut, \u00eentre anii 1930-1932, de la microfonul radioului, peste 30 de conferin\u021be pe teme de educa\u021bie muzical\u0103.<\/p>\n \u00cen semn de apreciere, Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103 a acordat studioului s\u0103u de concerte \u2013 cea mai mare sal\u0103 de concerte simfonice \u0219i corale din Rom\u00e2nia \u2013 numele marelui compozitor \u0219i dirijor. Studioul de concerte \u201eMihail Jora\u201d al Radiodifuziunii, construit \u00een 1959 \u0219i inaugurat \u00een anul 1961, este singura sal\u0103 de concerte din \u021bar\u0103 care ofer\u0103 posibilitatea de a realiza \u00eenregistr\u0103ri \u00een direct, la calitate digital\u0103.<\/p>\n Compozitor de poeme simfonice, piese pentru vioar\u0103, pian, cvartet de coarde, lieduri, traduc\u0103tor de librete \u0219i dirijor, Alfred Alessandrescu<\/em><\/strong> (1893-1959) i-a urmat lui Mihail Jora, \u00een 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Rom\u00e2ne, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1938, cu o revenire scurt\u0103 \u00eentre anii 1945 \u0219i 1947. Va continua s\u0103 fie dirijor al Orchestrei Radio pe tot parcursul activit\u0103\u021bii sale, cu \u00eencepere din 1933 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1959.<\/p>\n Alfred Alessandrescu a f\u0103cut parte din seria muzicienilor care au \u00eenfiin\u021bat, \u00een 1920, Societatea Compozitorilor Rom\u00e2ni. A militat pentru drepturile muzicienilor, dar \u0219i pentru crearea unei \u0219coli na\u021bionale viabile, valoroase, competitive \u00een lume. Via\u021ba \u0219i crea\u021bia sa au fost dominate de profesionalism, seriozitate \u0219i cunoa\u0219tere \u00een profunzime a problemelor muzicale. A sus\u021binut numeroase emisiuni radiofonice, concerte-lec\u021bii, conferin\u021be.<\/p>\n