![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/Fauritori_2_emis.jpg\")
<\/a>Centenarul des\u0103v\u00e2r\u0219irii unit\u0103\u021bii statale reprezint\u0103 un moment de apogeu al dezvolt\u0103rii na\u021biunii rom\u00e2ne. Unul din cele mai vechi popoare ale acestei p\u0103r\u021bi a continentului a ajuns astfel la o \u00eemplinire. Timp de veacuri, rom\u00e2nii tr\u0103iser\u0103 \u00een state diferite \u0219i, de asemenea, sub st\u0103p\u00e2niri str\u0103ine. \u00cen 1859, cele dou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti, care se formaser\u0103 \u00een veacul al XIV-lea, s-au unificat prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza \u0219i totodat\u0103 a fost accentuat procesul de integrare \u00een modernitate. <\/em><\/p>\nRom\u00e2nia \u2013 statul rezultat din acest proces istoric \u2013<\/em> \u0219i-a dob\u00e2ndit prin lupt\u0103, dup\u0103 dou\u0103 decenii, \u00een 1877, Independen\u021ba, dar \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, provincii rom\u00e2ne\u0219ti se g\u0103seau sub domina\u021biile unor imperii, cel austro-ungar \u0219i cel rus. Pentru a ajunge la o unificare deplin\u0103, Rom\u00e2nia a intrat \u00een Primul R\u0103zboi Mondial \u00een condi\u021bii foarte complicate. A dus un r\u0103zboi deosebit de greu, izolat\u0103 de majoritatea alia\u021bilor ei, cu grele pierderi umane \u0219i materiale, cu Puterile Centrale, iar din 1917, c\u00e2nd a avut loc marea r\u0103sturnare din Rusia, a trebuit s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 unor noi probleme. Silit\u0103 s\u0103 \u00eencheie un armisti\u021biu \u0219i apoi \u0219i o pace separat\u0103, neratificat\u0103 \u00eens\u0103 de Regele Ferdinand, ea a reluat armele \u0219i s-a num\u0103rat printre puterile biruitoare. <\/em><\/p>\n Pierderile fuseser\u0103 foarte mari, dar fiin\u021ba dorin\u021ba unanim\u0103 de a culege roadele marelui efort \u0219i o aspira\u021bie arz\u0103toare spre unificare. Rom\u00e2nii din provinciile integrate imperiilor vedeau \u00een Rom\u00e2nia patria lor virtual\u0103 \u0219i, \u00een condi\u021biile dezagreg\u0103rii imperiilor, ei s-au pronun\u021bat succesiv pentru cuprinderea lor \u00een Regatul na\u021biunii lor. La Chi\u0219in\u0103u, Cern\u0103u\u021bi \u0219i Alba Iulia s-a exprimat, \u00een adun\u0103ri impresionante, dorin\u021ba de unificare, Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 reprezent\u00e2nd momentul culminant al procesului istoric. A avut loc atunci momentul suprem prin unificarea Transilvaniei ansamblului na\u021biunii rom\u00e2ne. <\/em><\/p>\n Este o zi nemuritoare \u0219i secolul care s-a scurs de atunci, \u0219i pe care \u00eel cinstim \u0219i-l s\u0103rb\u0103torim, a ar\u0103tat locul pe care-l ocup\u0103 \u00een istoria na\u021bional\u0103. Nu toate procesele de \u00eentregire care au avut loc mai fiin\u021beaz\u0103 \u00een Europa, dar, except\u00e2nd pierderea Basarabiei, ast\u0103zi, un stat vecin neat\u00e2rnat, tot majoritar rom\u00e2nesc, Rom\u00e2nia de la 1 decembrie 1918 a trecut prin grele \u00eencerc\u0103ri, dar a rezistat \u0219i continu\u0103 s\u0103 se afirme ca un stat unitar. <\/em><\/p>\n O sut\u0103 de ani de istorie au acumulat momente grele, unele tragice, dar cu toate acestea Rom\u00e2nia s-a dovedit o corabie trainic\u0103 a na\u021biunii. Ea este o entitate a lumii \u0219i \u00een primul r\u00e2nd, a Europei. Centenarul reprezint\u0103 nu numai un prilej de bilan\u021b, ci \u0219i un \u00eendemn la imitarea \u00eenainta\u0219ilor, a celor care au dus la unificarea \u0219i construc\u021bia \u021b\u0103rii, care au g\u0103sit \u00een munc\u0103, cinste \u0219i mai ales dragoste de \u021bar\u0103, c\u0103ile viitorului Rom\u00e2niei. Oricum, o sut\u0103 de ani sunt un temei al viitorului, al unui mers \u00eenainte pe care s\u0103-l slujim mai departe pentru afirmarea locului istoric al acestei \u021b\u0103ri \u00eentre statele lumii.<\/em><\/p>\n Academician Dan Berindei <\/em><\/strong><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Pentru a onora memoria personalit\u0103\u021bilor care au contribuit la realizarea Rom\u00e2niei Mari, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u021bie emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale F\u0103uritori ai Marii Uniri<\/em><\/strong>, partea a II-a. Pe elementele emisiunii sunt reproduse portretele unor patrio\u021bi care s-au luptat pentru \u00eendeplinirea idealului na\u021bional de secole al rom\u00e2nilor.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 2 lei<\/strong> este ilustrat portretul lui Gheorghe Pop de B\u0103se\u0219ti <\/em><\/strong>(1835-1919), lupt\u0103tor pentru drepturile rom\u00e2nilor din Transilvania, care \u0219i-a dedicat \u00eentreaga via\u021b\u0103 idealului na\u021bional. A intrat \u00een mi\u0219carea rom\u00e2nilor din Transilvania \u00eenc\u0103 din 1866, c\u00e2nd a participat la manifesta\u021biile organizate de ASTRA la Sibiu, pentru trezirea con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale. \u00cencep\u00e2nd din 1872, timp de nou\u0103 ani, a fost deputat \u00een Parlamentul de la Budapesta, unde s-a remarcat pentru sus\u021binerea intereselor culturale \u0219i politice ale ardelenilor. \u00cen 1880 a propus, \u00een cadrul unei conferin\u021be \u021binute la Turda, unirea tuturor rom\u00e2nilor din Austro-Ungaria \u00eentr-un singur partid, propunere care s-a materializat \u00een anul urm\u0103tor, prin \u00eenfiin\u021barea Partidului Na\u021bional Rom\u00e2n din Transilvania. Gheorghe Pop de B\u0103se\u0219ti a fost unul dintre liderii mi\u0219c\u0103rii memorandiste <\/em>(1892-1894), care cerea autonomia Transilvaniei \u0219i drepturi suplimentare pentru na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 \u00een Austro-Ungaria. Autorit\u0103\u021bile maghiare l-au arestat \u00een urma procesului de la Cluj (1894), \u00eens\u0103 nu s-a l\u0103sat intimidat. A fost un patriot \u00eenfocat p\u00e2n\u0103 la moarte, iar \u00een semn de respect a fost desemnat pre\u0219edinte al Marii Adun\u0103ri Na\u021bionale<\/em> de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 5 lei<\/strong> este redat portretul lui Alexandru Vaida-Voevod <\/em><\/strong>(1872-1950), unul dintre politicienii reprezentativi ai rom\u00e2nilor din Transilvania. Familia sa era implicat\u0103 de genera\u021bii \u00een lupta na\u021bional\u0103, iar t\u00e2n\u0103rul Alexandru a continuat tradi\u021bia \u00eenainta\u0219ilor, \u00eenc\u0103 din studen\u021bie. La \u00eenceputul secolului XX a sus\u021binut cauza na\u021bional\u0103 \u00een calitate de ziarist \u0219i de organizator al unor proteste fa\u021b\u0103 de politica antirom\u00e2neasc\u0103 promovat\u0103 de guvernul maghiar. Din 1906 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1918 a fost deputat \u00een Parlamentul de la Budapesta, remarc\u00e2ndu-se pentru combativitatea sa \u00een problema na\u021bional\u0103. \u00cen octombrie 1918, a citit \u00een Parlamentul de la Budapesta declara\u021bia prin care na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 se declara \u201eliber\u0103 de orice \u00eenr\u00e2urire str\u0103in\u0103\u201d. A participat la Marea Adunare Na\u021bional\u0103<\/em> de la Alba Iulia \u0219i s-a num\u0103rat printre cei patru delega\u021bi care au \u00eenm\u00e2nat Regelui Ferdinand I, spre ratificare, Rezolu\u021bia Unirii. \u00cen decembrie 1919 a fost numit prim-ministru, \u00eens\u0103 a avut un mandat scurt, deoarece, \u00een ianuarie 1920, a plecat \u00een str\u0103in\u0103tate, pentru a contribui la recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a Marii Uniri.<\/p>\n Portretul lui Iancu Flondor<\/em><\/strong> (1865-1924), lider unionist din Bucovina \u0219i artizanul Unirii acestei provincii cu Patria Mam\u0103, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 8,50 lei<\/strong>. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, Flondor, al\u0103turi de al\u021bi tineri bucovineni, a decis s\u0103 preia ini\u021biativa fond\u0103rii unei mi\u0219c\u0103ri na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti. T\u00e2n\u0103ra genera\u021bie a abandonat politica de colaborare cu autorit\u0103\u021bile austriece, \u00een vederea emancip\u0103rii na\u021bionale a majorit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti din Bucovina. \u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial a refuzat s\u0103 se refugieze \u00een Rom\u00e2nia, fiind nevoit s\u0103 se confrunte at\u00e2t cu autorit\u0103\u021bile imperiale, c\u00e2t \u0219i cu na\u021bionali\u0219tii ucraineni. \u00cen toamna anului 1918, Flondor a cerut guvernatorului austriac al Bucovinei s\u0103 predea puterea rom\u00e2nilor \u0219i, \u00een fa\u021ba refuzului acestuia, a convocat un Congres General al Bucovinei<\/em>, alc\u0103tuit din toate na\u021bionalit\u0103\u021bile regiunii. Av\u00e2ndu-l pre\u0219edinte pe Iancu Flondor, Congresul a votat, \u00een unanimitate, \u00een \u0219edin\u021ba din 28 noiembrie 1918, mo\u021biunea Unirii cu Regatul Rom\u00e2niei. Dup\u0103 Unire, Iancu Flondor a coordonat instalarea administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Bucovina.<\/p>\n Timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 11,50 lei<\/strong> este ilustrat cu portretul lui Take Ionescu<\/em><\/strong> (1858-1922), unul dintre cei mai aprecia\u021bi oratori din politica rom\u00e2neasc\u0103, liberal \u0219i conservator deopotriv\u0103, cu un rol determinant \u00een realizarea Marii Uniri din 1918. A studiat Dreptul la Paris, unde a ob\u021binut titlul de doctor, iar dup\u0103 \u00eentoarcerea \u00een \u021bar\u0103 a activat \u00een Partidul Na\u021bional Liberal. Nemul\u021bumit de domina\u021bia Br\u0103tienilor, s-a \u00eenscris \u00een Partidul Conservator, \u00eens\u0103 nu s-a acomodat nici acolo, fond\u00e2nd o disiden\u021b\u0103 conservator-democrat\u0103. A militat pentru alian\u021ba Rom\u00e2niei cu Antanta <\/em>\u00een Primul R\u0103zboi Mondial, iar \u00een decembrie 1916 a intrat \u00een guvernul de refugiu de la Ia\u0219i. \u00cengrijorat de perspectiva unei p\u0103ci umilitoare cu germanii, \u00een 1918 a plecat la Paris, unde a adus servicii \u00eensemnate cauzei na\u021bionale, \u00een calitate de pre\u0219edinte al Consiliului Na\u021bional pentru Unitatea Rom\u00e2nilor<\/em>. A r\u0103mas \u00een capitala Fran\u021bei \u00een timpul tratativelor de pace \u0219i a f\u0103cut lobby pe l\u00e2ng\u0103 marile cancelarii occidentale pentru o ob\u021bine o situa\u021bie favorabil\u0103 Rom\u00e2niei.<\/p>\n Coli\u021ba nedantelat\u0103 a emisiunii este ilustrat\u0103 cu o imagine a Reginei Maria<\/em><\/strong> (1875-1938), \u00een ve\u0219minte de \u00cencoronare (15 octombrie 1922), al\u0103turi de portretele lui Miron Cristea<\/em><\/strong> (1868-1939), Iuliu Hossu<\/em><\/strong> (1885-1970), Vasile Lucaciu <\/em><\/strong>(1852-1922), Vasile Goldi\u0219<\/em><\/strong> (1862-1934), \u0218tefan Cicio-Pop<\/em><\/strong> (1865-1934), Valeriu-Traian Fren\u021biu <\/em><\/strong>(1875-1952), Iuliu Maniu<\/em><\/strong> (1873-1953) \u0219i Ion I.C. Br\u0103tianu<\/em><\/strong> (1864-1927). Pe timbrul coli\u021bei, cu valoarea nominal\u0103 de 19 lei<\/strong>, este reprodus\u0103 stema de stat a Rom\u00e2niei \u00centregite<\/em><\/strong>.<\/p>\n <\/p>\n Romfilatelia mul\u021bume\u0219te domnului Ioan-Aurel Pop, Pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne, \u0219i domnilor academicieni Dan Berindei \u0219i R\u0103zvan Theodorescu, Arhivelor Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei, Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, Arhivelor Militare Na\u021bionale, Muzeului Bucovinei din Suceava, Episcopiei Greco-Catolice \u201eSf. Vasile cel Mare\u201d de Bucure\u0219ti, domnului profesor Corneliu Andonie, din cadrul Muzeului Militar Na\u021bional, \u0219i domnului Emanuel Cosmovici, de la Asocia\u021bia \u201eProgramele Bunavestire\u201d, pentru sprijinul documentar \u0219i fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale. <\/em><\/p>\n