<\/a>\u00cen anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u021bie emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Rom\u00e2ni celebri, partea a II-a<\/em><\/strong>, dedicat\u0103 unor personalit\u0103\u021bi care au f\u0103cut cinste Rom\u00e2niei la nivel mondial. Emisiunea este alc\u0103tuit\u0103 din nou\u0103 timbre, pe care sunt reproduse portretele unor personalit\u0103\u021bi de marc\u0103: Cella Delavrancea (1,10 lei)<\/strong>, Dimitrie Paciurea (1,40 lei)<\/strong>, Victor Brauner (1,60 lei)<\/strong>, George Apostu (2,60 lei)<\/strong>, Elvira Popesco (2,90 lei)<\/strong>, Marcel Iancu (5 lei)<\/strong>, Dimitrie Cantemir (11,50 lei)<\/strong>, Nicolae Iorga (12 lei)<\/strong> \u0219i Nicolae Titulescu (19 lei)<\/strong>.<\/p>\n

Cella Delavrancea (1887-1991)<\/strong> a fost pianist\u0103, scriitoare \u0219i publicist\u0103, o personalitate a culturii rom\u00e2ne \u00een secolul al XX-lea. Fiic\u0103 a scriitorului Barbu \u0218tef\u0103nescu Delavrancea, a crescut, dup\u0103 propriile m\u0103rturii, \u201e\u00eentr-o familie \u00een care se vorbea numai despre literatur\u0103, art\u0103 \u0219i muzic\u0103\u201d. Cella Delavrancea a studiat pianul la Conservatorul din Paris. Dup\u0103 o reprezenta\u021bie la Viena, Ion Luca Caragiale o caracteriza drept \u201eun copil minune, care domestice\u0219te un monstru s\u0103lbatic: Arta\u201d. Cella Delavrancea a sus\u021binut concerte \u00een toat\u0103 Europa, al\u0103turi de mari arti\u0219ti, de multe ori \u00een duet cu George Enescu. \u00cen 1950 a \u00eenceput s\u0103 predea pianul la Liceul de Muzic\u0103 din Bucure\u0219ti, iar din 1954, a fost profesor la Conservator. Artista a lansat mai mul\u021bi piani\u0219ti celebri, precum Nicolae Licare\u021b, Dan Grigore sau Radu Lupu. Activitatea literar\u0103 a Cellei Delavrancea a \u00eenceput \u00een anul 1929, c\u00e2nd a debutat \u00een revista Bilete de papagal<\/em>, condus\u0103 de Tudor Arghezi. Ulterior a colaborat cu toate revistele culturale importante ale vremii. \u00cen 1987, a fost primul artist rom\u00e2n care a participat la aniversarea propriului Centenar, printr-un concert de gal\u0103, la Ateneul Rom\u00e2n.<\/p>\n

Dimitrie Paciurea (1873-1932)<\/strong> a fost un reper \u00een sculptura monumental\u0103, un artist apreciat la nivel interna\u021bional pentru spiritul s\u0103u inovativ. A \u00eenceput studiile la \u0218coala de Arte Frumoase din Bucure\u0219ti, \u00eens\u0103 experien\u021ba parizian\u0103, la \u0218coala de Belle Arte \u0219i Academia \u201eJulian\u201d \u0219i influen\u021ba lui A. Rodin l-au ajutat s\u0103-\u0219i formeze un stil propriu. A expus \u00een galerii de renume, din M\u00fcnchen, Bruxelles sau Vene\u021bia. Artistul rom\u00e2n a dep\u0103\u0219it rigorile epocii, renun\u021b\u00e2nd la regulile academismului, \u00een favoarea unei abord\u0103ri suprarealiste a artei. Este cunoscut mai ales pentru seria lucr\u0103rilor cu sensuri simbolice Himere<\/em>, prin care a inovat \u0219i chiar a \u00eempins expresionismul spre o dimensiune magic\u0103. Una dintre Himerele<\/em> lui Paciurea este expus\u0103 la Leeds, la Institutul \u201eHenry Moore\u201d. Lucrarea Gigantul<\/em> poate fi admirat\u0103 de marele public \u00een Parcul Carol din Bucure\u0219ti. Dimitrie Paciurea a fost profesor la \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Arte Frumoase din Bucure\u0219ti, fiind un deschiz\u0103tor de drumuri pentru arti\u0219ti precum Ion Irimescu, Oscar Han sau Ion Jalea.<\/p>\n

Victor Brauner (1903-1966)<\/strong> a fost unul dintre importan\u021bii pictori suprareali\u0219ti ai lumii, iar lucr\u0103rile sale se reg\u0103sesc \u00een marile galerii de art\u0103. A studiat pictura la \u0218coala de Arte Frumoase din Bucure\u0219ti, \u00eens\u0103 nu s-a acomodat \u00een peisajul artistic local, datorit\u0103 viziunii sale moderniste. Brauner s-a consacrat la Paris, unde s-a \u00eent\u00e2lnit cu Br\u00e2ncu\u0219i \u0219i cu al\u021bi arti\u0219ti moderni\u0219ti ai timpului. \u00cen 1931 a pictat celebrul Autoportret<\/em> cu ochiul scos, aflat ast\u0103zi \u00een colec\u021bia Centrului Georges Pompidou<\/em>. Tema orbirii l-a obsedat pe artist, iar printr-o \u00eent\u00e2mplare nefericit\u0103 chiar \u0219i-a pierdut ochiul drept, \u00een anul 1936. Victor Brauner s-a reg\u0103sit cel mai bine \u00een ideile suprarealismului francez teoretizate de scriitorul Andr\u00e9 Breton, iar \u00een pictura \u0219i grafica sa a prezentat o lume decadent\u0103, o societate obtuz\u0103 \u0219i alienat\u0103. Lucr\u0103rile sale au scandalizat de multe ori publicul, valoarea artistic\u0103 fiindu-i recunoscut\u0103 abia dup\u0103 moarte. Brauner este al doilea, dup\u0103 Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, \u00een ordinea celor mai bine cota\u021bi arti\u0219ti plastici rom\u00e2ni.<\/p>\n

George Apostu (1934-1986)<\/em><\/strong> a fost unul dintre valoro\u0219ii sculptori rom\u00e2ni ai secolului trecut. A absolvit Institutul de Arte Plastice din Bucure\u0219ti, iar \u00een 1964 a avut prima expozi\u021bie personal\u0103, care i-a impresionat pe criticii de art\u0103. Lucr\u0103rile sale au fost prezentate \u00een galerii de art\u0103 din Fran\u021ba, Belgia, Italia, Spania, Spania, Brazilia, India etc. Datorit\u0103 talentului s\u0103u, \u00een anul 1983 a primit un atelier de crea\u021bie din partea prim\u0103riei Parisului. George Apostu s-a inspirat mai ales din arta popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, fiind comparat cu Br\u00e2ncu\u0219i. Unul dintre cele mai cunoscute cicluri ale sale este Tat\u0103l \u0219i Fiul<\/em>, o prelucrare sculptural\u0103 a vechiului motiv al \u201earborelui vie\u021bii\u201d. \u00cen alte cicluri celebre, Laponele<\/em>, respectiv Fluturi<\/em>, Apostu a dezvoltat sugestii formale ale artefactelor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. Artistul este cunoscut \u0219i pentru sculpturile realizate \u00een aer liber, la Grenoble, Fran\u021ba (1967), M\u0103gura, Buz\u0103u (1970 \u0219i 1975), Costine\u0219ti (1972), Vorone\u021b (1972) \u0219i Balta Alb\u0103 \u2013 Bucure\u0219ti (1972). A ob\u021binut premii ale Academiei Rom\u00e2ne \u0219i Uniunii Arti\u0219tilor Plastici din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Elvira Popesco (1894-1993)<\/strong> a fost o mare actri\u021b\u0103 francez\u0103 de origine rom\u00e2n\u0103. S-a n\u0103scut la Bucure\u0219ti \u0219i a studiat Conservatorul de Art\u0103 Dramatic\u0103. Dup\u0103 absolvire, a fost angajat\u0103 la Teatrul Na\u021bional din Capital\u0103. A mai jucat la Teatrul \u201eExcelsior\u201d, iar \u00een 1922 s-a num\u0103rat printre fondatorii Teatrului \u201eMic\u201d. \u00cen anul urm\u0103tor a debutat pe scena parizian\u0103, la Th\u00e9\u00e2tre de la Michodi\u010dre<\/em>, \u00eentr-o pies\u0103 scris\u0103 special pentru ea. Critica de specialitate a fost impresionat\u0103 de presta\u021bia actri\u021bei, cronicile timpului supranumind-o Reine du Boulevard<\/em>, Notre Dame du Th\u00e9\u00e2tre<\/em> sau Monstre Sacr\u00e9<\/em>. A condus mai mule trupe de succes la Th\u00e9\u00e2tre de Paris<\/em> \u015fi Th\u00e9\u00e2tre Marigny<\/em>. Faima de pe marile scene fran\u021buze\u0219ti a fost confirmat\u0103 de o presta\u021bie deosebit\u0103 pe platourile de filmare. A jucat \u00een filme celebre, al\u0103turi de mari actori ai timpului: Claudia Cardinale, Vittorio de Sica, Jean Marais, Orson Welles, Alain Delon etc. P\u00e2n\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103 a continuat s\u0103 \u021bin\u0103 un salon \u00een Paris, vizitat de arti\u0219ti sau personalit\u0103\u021bi publice, precum Guy de Rotschild, Jacques Chirac, Pierre Cardin sau Val\u00e9ry Giscard d\u2019Estaing. \u00cen 1993 a fost aleas\u0103 membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

Marcel Iancu (1895-1984)<\/strong> a fost pictor, grafician \u0219i arhitect, unul dintre animatorii artei de avangard\u0103 la nivel mondial. \u00cenc\u0103 din anii liceului a colaborat cu Tristan Tzara, prietenie care va continua la Z\u00fcrich, ora\u0219 elve\u021bian unde Iancu se mutase \u00een 1913, pentru a studia arhitectura, la Institutul Politehnic. Cei doi se num\u0103r\u0103 printre fondatorii dadaismului<\/em>. Marcel Iancu a contribuit la na\u0219terea artei de avangard\u0103 prin m\u0103\u0219ti, afi\u0219e \u0219i ilustra\u021bii. Stilul s\u0103u artistic aparte s-a conturat ulterior la Paris, \u00een perioada 1920-1922, unde a participat la ascensiunea curentului modernist \u00een art\u0103. Dup\u0103 \u00eentoarcerea \u00een Rom\u00e2nia, Marcel Iancu s-a impus ca un arhitect al modernit\u0103\u021bii urbanistice. A proiectat peste 40 de cl\u0103diri \u00een Bucure\u0219ti, cu influen\u021be de cubism \u0219i constructivism. Vilele ridicate de Marcel Iancu au o arhitectur\u0103 func\u021bionalist\u0103, renun\u021b\u00e2nd la simetrie \u0219i ornamente. El introduce casele cu fa\u021bada simpl\u0103 \u0219i acoperi\u0219ul-teras\u0103, acoperi\u0219ul \u00een pant\u0103 \u0219i terasa-hublou. \u00cen 1941, artistul s-a mutat \u00een Palestina, iar dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial s-a afirmat ca profesor \u0219i animator cultural \u00een noul stat Israel.<\/p>\n

Dimitrie Cantemir (1673-1723)<\/strong> a fost c\u0103rturar umanist \u0219i domnitor al Moldovei (1693, 1710-1711), o personalitate remarcabil\u0103, care s-a afirmat ca scriitor, filosof, istoric, lingvist \u0219i etnolog. A \u00eenceput studiile la Academia Domneasc\u0103 din Ia\u0219i, iar \u00een 1688 a fost trimis la Istanbul, drept garan\u021bie pentru fidelitatea tat\u0103lui s\u0103u fa\u021b\u0103 de turci, care ajunsese domn al Moldovei. A stat \u00een capitala Imperiului Otoman timp de 22 de ani, unde s-a format ca intelectual \u0219i om politic. A avut acces la toate scrierile importante ale timpului, fiind cunosc\u0103tor a 12 limbi str\u0103ine, printre care greaca, latina, slavona, araba, turca, persana, italiana \u0219i franceza. \u00cen 1714 a devenit primul rom\u00e2n membru al Academiei din Berlin, la propunerea marelui filosof Gottfried Wilhelm Leibniz. Cele mai \u00eensemnate opere a le lui Cantemir sunt Istoria cre\u0219terii \u0219i descre\u0219terii Imperiului Otoman<\/em> \u0219i Descrierea Moldovei<\/em>, scris\u0103 \u00een limba latin\u0103, prin care a prezentat lumii occidentale regiunea dintre Carpa\u021bi \u0219i Nistru. \u00cen paginile celor trei volume ale scrierii reg\u0103sim informa\u021bii despre flora \u0219i fauna Moldovei, organizarea administrativ\u0103, limba cu origini latine a moldovenilor, etnografia \u0219i folclorul local etc.<\/p>\n

Nicolae Iorga (1871-1940)<\/strong> a fost c\u0103rturar \u0219i om politic, o personalitate remarcabil\u0103 a vie\u021bii culturale rom\u00e2ne\u0219ti. A studiat \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Filosofie la Paris, Berlin \u0219i Leipzig. Dup\u0103 ob\u021binerea titlului de doctor \u00een Filosofie, la Leipzig (1893), Iorga s-a \u00eentors \u00een \u021bar\u0103, activ\u00e2nd ca profesor la universit\u0103\u021bile din Ia\u0219i \u0219i Bucure\u0219ti. A fost ales membru titular al Academiei Rom\u00e2ne \u00een 1910, dar \u0219i \u00een alte academii \u0219i asocia\u021bii de profil din str\u0103in\u0103tate (Paris, Roma, Oxford, Lisabona, Stockholm, Praga etc.). A fondat Institutul de Studii Sud-Est Europene, Institutul de Studii Bizantine \u0219i Institutul de Istorie Universal\u0103. Opera sa istoric\u0103 num\u0103r\u0103 peste 1.000 de volume \u0219i peste 12.000 de studii \u0219i articole. Iorga s-a num\u0103rat printre marii gazetari ai vremii, articolele sale fiind foarte influente \u00een societate. Din punct de vedere literar a fost teoretician al s\u0103m\u0103n\u0103torismului, curent care promova valorile na\u021bionale tradi\u021bionale \u0219i folclorice \u0219i milita pentru necesitatea culturaliz\u0103rii \u021b\u0103r\u0103nimii. Nicolae Iorga s-a implicat \u0219i \u00een via\u021ba politic\u0103, iar \u00een perioada 1931-1932 a fost prim-ministru.<\/p>\n

Nicolae Titulescu (1882-1941)<\/strong> a fost diplomat \u015fi om politic al Rom\u00e2niei. Un excelent orator, a f\u0103cut studii la Paris, unde a ob\u021binut doctoratul \u00een Drept (1905). Ulterior s-a \u00eentors \u00een \u021bar\u0103, activ\u00e2nd ca profesor la universit\u0103\u021bile din Ia\u0219i \u0219i Bucure\u0219ti. S-a implicat \u00een via\u021ba politic\u0103 \u00een Partidul Conservator-Democrat, fiind unul dintre oamenii politici care au militat pentru intrarea Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. \u00cen timpul negocierilor de Pace a sus\u021binut cauza Rom\u00e2niei, fiind semnatar, al\u0103turi de dr. Ion Cantacuzino, al Tratatului de la Trianon, cu Ungaria. Din 1921 a fost reprezentat permanent al Rom\u00e2niei la Liga Na\u021biunilor. \u00centre 1931 \u0219i 1932 a fost pre\u0219edinte al acestei importante institu\u021bii interna\u021bionale, fiind singurul rom\u00e2n care a avut o asemenea demnitate, dar \u0219i singurul diplomat care a avut dou\u0103 mandate la conducerea Ligii. Titulescu s-a luptat la nivel interna\u021bional pentru p\u0103strarea grani\u021belor consfin\u021bite de Tratatul de Pace. A fost ministru de Externe \u00een trei mandate, \u00een perioada 1928-1936, \u00eempotrivindu-se ascensiunii regimurilor de dreapta \u00een Europa. Academia Rom\u00e2n\u0103 l-a ales membru \u00een anul 1935, iar conferin\u021bele sale au fost audiate \u00een amfiteatrele unor mari universit\u0103\u021bi, precum Oxford sau Cambridge.<\/p>\n

Romfilatelia mul\u021bume\u0219te Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, Arhivelor Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei, Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne \u0219i Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale.<\/em><\/p>\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia introduce \u00een circula\u021bie emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Rom\u00e2ni celebri, partea a […]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":2048506,"template":"","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}}},"product_cat":[2649,2618],"product_tag":[],"class_list":{"0":"post-2048505","1":"product","2":"type-product","3":"status-publish","4":"has-post-thumbnail","6":"product_cat-2649","7":"product_cat-colectii-anuale","8":"desktop-align-left","9":"tablet-align-left","10":"mobile-align-left","12":"first","13":"instock","14":"taxable","15":"shipping-taxable","16":"product-type-grouped","17":"add-to-wishlist-before_image"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product\/2048505"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2048506"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2048505"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_cat&post=2048505"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_tag&post=2048505"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}