<\/a>\u00cen anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u021bie emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Rom\u00e2ni celebri, partea I<\/em><\/strong>, prin care onoreaz\u0103 activitatea unor personalit\u0103\u021bi de marc\u0103 ale na\u021biunii. Pe cele nou\u0103 timbre ale emisiunii sunt ilustrate portretele Sofiei Ionescu-Ogrezeanu (1 leu)<\/strong>, al lui Dimitrie Gusti (1,20 lei)<\/strong>, Ion Cantacuzino (1,50 lei)<\/strong>, Nichita St\u0103nescu (1,70 lei)<\/strong>, Aurel Vlaicu (2 lei)<\/strong>, Lucian Blaga (3 lei)<\/strong>, Traian Vuia (7 lei)<\/strong>, Spiru Haret (8,50 lei)<\/strong> \u0219i Henri Coand\u0103 (28,50 lei)<\/strong>.<\/p>\n

Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008)<\/strong> a fost prima femeie neurochirurg din lume. A \u00eenceput Facultatea de Medicin\u0103 din Bucure\u0219ti \u00een 1939, preg\u0103tindu-se pentru meseria de medic \u00een anii celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. A f\u0103cut practic\u0103 \u00een condi\u021bii excep\u021bionale, \u00een spitalele de campanie unde \u00eengrijea r\u0103ni\u021bii, sau sub amenin\u021barea bombardamentelor. \u00cen 1943 a ajuns s\u0103 lucreze \u00een echipa doctorului Dimitrie Bagdasar, \u00eentemeietorul neurochirurgiei rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen contextul bombardamentelor asupra Bucure\u0219tilor din 1944, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a fost nevoit\u0103, din lips\u0103 de personal, s\u0103 opereze pe creier un b\u0103ie\u021bel care fusese prins \u00eentre d\u0103r\u00e2m\u0103turi. Pacientul a supravie\u021buit, iar salvatoarea sa a devenit prima femeie neurochirurg din lume! Sofia Ionescu-Ogrezeanu a absolvit Medicina \u00een 1945, iar \u00een anul urm\u0103tor a ob\u021binut doctoratul \u00een Neurochirurgie. \u0218i-a dedicat \u00eentreaga activitate opera\u021biilor pe creier \u0219i pe coloan\u0103, realizate la Spitalul nr. 9<\/em> din Bucure\u0219ti. A efectuat numeroase opera\u021bii \u00een premier\u0103 mondial\u0103, folosind tehnici inedite, care au salvat sute de vie\u021bi. Medic de excep\u021bie, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a activat \u0219i ca profesor universitar \u0219i a f\u0103cut parte din Academia de \u0218tiin\u021be Medicale.<\/p>\n

Dimitrie Gusti (1880-1955)<\/strong> a fondat \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 de sociologie, fiind unul dintre intelectualii reprezentativi ai Rom\u00e2niei din perioada interbelic\u0103. A ob\u021binut doctoratul \u00een Filosofie la Universitatea din Leipzig (1904). \u00cen 1910 a \u00eenceput s\u0103 predea filosofie la Universitatea din Ia\u0219i, fiind preocupat de studiile sociale. A devenit membru al Academiei Rom\u00e2ne \u00een 1918, iar un an mai t\u00e2rziu a fondat Asocia\u021bia pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Reform\u0103 Social\u0103<\/em>, transformat\u0103 ulterior \u00een Institutul Social Rom\u00e2n<\/em>. Din 1920, Dimitrie Gusti s-a mutat la Universitatea din Bucure\u0219ti, unde a fondat prima \u0219coal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de sociologie. \u00centre anii 1925-1948 a coordonat o ac\u021biune ampl\u0103 de cercetare a satelor din Rom\u00e2nia. A utilizat metoda monografic\u0103, folosind speciali\u0219ti din domenii diferite. S-a implicat \u0219i \u00een culturalizarea maselor, pe calea undelor, \u00een cadrul proiectului Universitatea Radio<\/em>. A \u00eenfiin\u021bat Muzeul Satului din Bucure\u0219ti, inaugurat \u00een 1936. \u00centre anii 1944-1946 a fost pre\u0219edinte al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

Ion Cantacuzino (1863-1934)<\/strong> a fost fondatorul \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti de microbiologie. A f\u0103cut studiile la Paris, unde a absolvit facult\u0103\u021bile de Litere, \u0218tiin\u021be \u0219i Medicin\u0103. Pentru o perioad\u0103 a lucrat la Institutul Pasteur<\/em> din Paris, iar \u00een 1901 a fost numit profesor de medicin\u0103 experimental\u0103, la Facultatea de Medicin\u0103 din Bucure\u0219ti. S-a preocupat de ameliorarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei, \u00een calitate de director general al Serviciului sanitar. \u00cen 1912 a studiat epidemia de holer\u0103 din Bulgaria \u0219i a creat un vaccin din tulpinile izolate. Conjunctura a f\u0103cut ca, \u00een 1913, armata rom\u00e2n\u0103 s\u0103 fie implicat\u0103 \u00een r\u0103zboiul balcanic, iar vaccinul s\u0103u i-a salvat pe osta\u0219ii care s-au contaminat cu holer\u0103. \u00cen timpul Primul R\u0103zboi Mondial a creat un vaccin contra difteriei, necesar pe front. \u00cen 1928, dr. Cantacuzino a \u00eenfiin\u021bat, la Bucure\u0219ti, Institutul de seruri \u0219i vaccinuri<\/em>.<\/p>\n

\u00cen 1920, Ion Cantacuzino (ministru de stat) \u0219i Nicolae Titulescu (diplomat) au semnat, din partea Rom\u00e2niei, Tratatul de Pace de la Trianon, cu Ungaria.<\/p>\n

Nichita St\u0103nescu (1933-1983)<\/strong> a fost unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii rom\u00e2ne. Absolvent al Facult\u0103\u021bii de Filologie din Bucure\u0219ti (1957), a debutat, \u00een acela\u0219i an, \u00een revistele Tribuna<\/em> (Cluj) \u0219i Gazeta literar\u0103<\/em> (Bucure\u0219ti). A fost un poet de geniu, prolific din punct de vedere publicistic. Multe dintre volumele sale au primit premii ale Uniunii Scriitorilor, sau Academiei Rom\u00e2ne. A lucrat \u00een colectivele de redac\u021bie ale celor mai importante reviste literare ale timpului. \u00cen 1975, Nichita St\u0103nescu a primit prestigiosul premiu interna\u021bional Johann Gottfried von Herder<\/em>. \u00cen anul 1980, la propunerea scriitorului suedez Artur Lundkvist, Nichita a fost inclus de Academia Suedez\u0103 pe lista candida\u021bilor la Premiul Nobel pentru Literatur\u0103. De\u0219i nu a c\u00e2\u0219tigat, nominalizarea sa reprezint\u0103 un succes pentru literatura rom\u00e2n\u0103 a vremii.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Aurel Vlaicu (1882-1913)<\/strong> a fost inventator \u00een domeniul aeronauticii \u0219i aviator. A absolvit \u0219colile politehnice de la Budapesta (1903) \u0219i M\u00fcnchen (1907), iar dup\u0103 terminarea studiilor a lucrat la uzinele Opel din R\u00fcsselsheim (Germania). \u00cen 1908 s-a \u00eentors \u00een Transilvania, iar cu banii str\u00e2n\u0219i de la familie \u0219i din subscrip\u021bii publice a construit primul s\u0103u planor. Sf\u0103tuit de intelectualii ardeleni, s-a mutat la Bucure\u0219ti, unde a ob\u021binut sprijin guvernamental pentru construc\u021bia unui avion (Vlaicu I<\/em>). Ajutat de Traian Vuia, a cump\u0103rat un motor de la Paris, iar \u00een 1910 a realizat primele zboruri, \u00een jurul Bucure\u0219tilor. Vlaicu a participat \u0219i la manevre militare, Rom\u00e2nia fiind printre primele \u021b\u0103ri din lume care a folosit aceast\u0103 arm\u0103. Tot \u00een 1910, inventatorul a construit avionul Vlaicu II<\/em>, o versiune \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 a primului s\u0103u aparat de zbor. Cu acest avion a zburat la mai multe mitinguri aviatice, \u00een ora\u0219e de pe ambele creste ale Carpa\u021bilor, iar \u00een 1912 a participat la concursul interna\u021bional de avia\u021bie de la Aspen (Austria). Aurel Vlaicu a murit \u00een septembrie 1913, \u00een timp ce \u00eencerca s\u0103 treac\u0103 Carpa\u021bii, spre Or\u0103\u0219tie.<\/p>\n

Lucian Blaga (1895-1961)<\/strong> este unul dintre scriitorii reprezentativi ai culturii rom\u00e2ne, afirm\u00e2ndu-se at\u00e2t prin opera sa literar\u0103, c\u00e2t \u0219i cea filosofic\u0103. De asemenea, prin activitatea sa gazet\u0103reasc\u0103, a contribuit la construc\u021bia identit\u0103\u021bii na\u021bionale a rom\u00e2nilor. Dup\u0103 absolvirea Facult\u0103\u021bii de Teologie din Cluj (1917), Blaga a studiat la Viena filosofia \u0219i biologia, iar \u00een anul 1920 a ob\u021binut doctoratul \u00een Filosofie. \u00cen paralel cu activitatea publicistic\u0103 laborioas\u0103, a activat \u00een diploma\u021bie, la Var\u0219ovia, Praga, Berna \u0219i Lisabona. \u00cen anul 1937 a fost primit \u00een Academia Rom\u00e2n\u0103, iar \u00een 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj. \u00cen 1948 a fost \u00eendep\u0103rtat de la catedr\u0103 \u0219i exclus din Academia Rom\u00e2n\u0103. Regimul i-a permis s\u0103 lucreze doar \u00een cadrul filialei clujene a Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne. Deoarece nu a mai avut drept de semn\u0103tur\u0103, \u00een ultima perioad\u0103 a vie\u021bii s-a ocupat mai ales de traduceri din literatura german\u0103.<\/p>\n

Traian Vuia (1872-1950)<\/strong> a fost unul dintre pionierii avia\u021biei la nivel mondial. A studiat Dreptul \u0219i Politehnica la Budapesta, \u00eens\u0103, din ra\u021biuni financiare, a reu\u0219it s\u0103 finalizeze doar studiile juridice, cu diplom\u0103 de doctor. Marea lui pasiune a r\u0103mas totu\u0219i tehnica \u0219i s-a mutat la Paris, pentru a lucra la proiectul unui \u201eaeroplan-automobil\u201d. Ideile sale privind zborul cu un aparat mai greu dec\u00e2t aerul nu au fost apreciate \u00een epoc\u0103, proiectul avionului Vuia<\/em> fiind respins de Academia de \u0218tiin\u021be de la Paris. A construit aparatul pe cont propriu, iar \u00een martie 1906 a realizat primul zbor din lume cu un aparat mai greu dec\u00e2t aerul, care s-a ridicat de la sol cu mijloace proprii. Vuia s-a preocupat apoi de studiile teoretice privind avia\u021bia. \u00cen timpul cercet\u0103rilor, a descoperit \u0219i generatorul de abur cu combustie intern\u0103, utilizat ulterior la centralele termice.<\/p>\n

\u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial, Vuia a lucrat pentru armata francez\u0103 la Serviciul de inven\u021bii, iar \u00een prim\u0103vara anului 1918 a fost unul dintre ini\u021biatorii Comitetului Na\u021bional Rom\u00e2n din Transilvania<\/em>, cu sediul la Paris. Se va \u00eentoarce \u00een \u021bar\u0103 dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, iar \u00een 1946 a fost primit \u00een Academia Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Spiru Haret (1851-1912)<\/strong> a fost \u00eentemeietorul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului modern rom\u00e2nesc. Specialist \u00een \u0219tiin\u021be matematice, a ob\u021binut doctoratul la Paris (1878), afirm\u00e2ndu-se ca unul dintre \u00eentemeietorii astronauticii. Dup\u0103 ce s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia a predat \u0219tiin\u021be exacte la universit\u0103\u021bi \u0219i \u0219coli superioare, fiind ales \u00een 1892 membru al Academiei Rom\u00e2ne. Principala sa contribu\u021bie la dezvoltarea culturii rom\u00e2ne a constat \u00een reformele din educa\u021bie, pe care le-a condus \u00een calitate de ministru, \u00een perioada 1897-1910. \u00cen 1898 a elaborat legea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului secundar \u0219i superior, dup\u0103 model occidental. O alt\u0103 lege important\u0103 a privit reforma \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului profesional, organizat \u00een \u0219coli de art\u0103 \u0219i me\u0219te\u0219uguri, licee militare \u0219i seminare teologice. S-a preocupat de instruirea \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor, prin reorganizarea \u0219colilor normale \u0219i fondarea \u201ebibliotecii pedagogice\u201d, care tip\u0103rea traduceri din literatura de specialitate. Tot lui Haret \u00eei revine meritul de a fi \u00eenfiin\u021bat gr\u0103dini\u021bele pentru copii. \u00cen 1904 a \u00eenfiin\u021bat Comisia Monumentelor Istorice.<\/p>\n

Henri Coand\u0103 (1886-1972)<\/strong> este unul dintre cei mai mari inventatori ai secolului XX, autor a peste 250 de inven\u021bii, pentru care a ob\u021binut 700 de brevete de proprietate, \u00een diferite \u021b\u0103ri ale lumii. Dup\u0103 absolvirea \u0218colii de Artilerie \u0219i Geniu din Bucure\u0219ti (1905), a plecat \u00een Germania, unde a studiat la \u0219colile tehnice din Charlottenburg (Berlin), Liege \u0219i Paris, \u00een perioada 1906-1909. \u00cen 1910 a ob\u021binut, \u00een Fran\u021ba, brevetul pentru motorul turbo-propulsor, iar \u00een acela\u0219i an, la Salonul Aeronautic de la Paris, a prezentat primul avion cu reac\u021bie din lume, precursorul turboreactoarelor de ast\u0103zi. O alt\u0103 inven\u021bie care a revolu\u021bionat tehnica a fost efectul Coand\u0103<\/em> (brevetat \u00een 1934), care i-a permis s\u0103 construiasc\u0103 o \u201efarfurie zbur\u0103toare\u201d, f\u0103r\u0103 piese mecanice, care decola \u0219i ateriza pe vertical\u0103. Printre alte aplica\u021bii ale efectului se num\u0103r\u0103: turbinele cu gaz, propulsia vehiculelor aeriene, fr\u00e2na de recul pentru armele de foc (a creat primul tun f\u0103r\u0103 recul pentru avioane), dar \u0219i aparatele medicale pentru respira\u021bia artificial\u0103. \u00cen anii \u201960, a lucrat pentru NASA, \u00een programe secrete de cercetare. S-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1970, unde a ini\u021biat programe \u0219tiin\u021bifice \u0219i a str\u00e2ns o echip\u0103 de speciali\u0219ti. \u00cen 1971 a fost primit \u00een Academia Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mul\u021bumim Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, Arhivelor Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei, Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Institutului Na\u021bional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militar\u0103 \u201eCantacuzino\u201d, Muzeului Na\u0163ional
\nal Avia\u0163iei Rom\u00e2ne \u0219i domnului dr. Hora\u021biu Mois\u0103, din cadrul Universit\u0103\u021bii de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie \u201eCarol Davila\u201d Bucure\u0219ti pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale. <\/em><\/p>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia introduce \u00een circula\u021bie emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Rom\u00e2ni celebri, partea I, […]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":2048469,"template":"","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}}},"product_cat":[2649,2618],"product_tag":[],"class_list":{"0":"post-2048468","1":"product","2":"type-product","3":"status-publish","4":"has-post-thumbnail","6":"product_cat-2649","7":"product_cat-colectii-anuale","8":"desktop-align-left","9":"tablet-align-left","10":"mobile-align-left","12":"first","13":"instock","14":"taxable","15":"shipping-taxable","16":"product-type-grouped","17":"add-to-wishlist-before_image"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product\/2048468"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2048469"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2048468"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_cat&post=2048468"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_tag&post=2048468"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}