Rena\u0219terea Rom\u00e2niei<\/strong>, de Gheorghe Tattarescu.<\/p>\nRevolu\u0163ia de la 1848 a reprezentat piatra de temelie a na\u0219terii Rom\u00e2niei. A fost momentul \u00een care intelectualii \u0219i arti\u0219tii au con\u0219tientizat comunitatea de limb\u0103 \u0219i de cultur\u0103 a teritoriilor locuite de rom\u00e2ni, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 militeze pentru f\u0103urirea unui stat unitar. Sentimentul na\u0163ional s-a construit inclusiv prin crea\u0163iile pictorilor pa\u0219opti\u0219ti, care s-au inspirat din curentele artistice la mod\u0103 \u00een marile ora\u0219e din vestul Europei.<\/p>\n
Unul dintre cei mai importan\u0163i reprezentan\u0163i ai picturii pa\u0219optiste a fost Gheorghe Tattarescu (octombrie, 1820, Foc\u0219ani \u2013 24 octombrie 1894, Bucure\u0219ti). A fost nepotul pictorului de biserici Nicolae Teodorescu, primul s\u0103u \u00eendrum\u0103tor \u00een arta picturii biserice\u0219ti, care, \u00een anul 1831, a \u00eenfiin\u021bat la Buz\u0103u o \u0219coal\u0103 de pictur\u0103 bisericeasc\u0103, unde viitorul mare pictor este \u00eenscris ca elev, la v\u00e2rsta de 11 ani. \u00cen copil\u0103rie, artistul a pictat biserici \u00eempreun\u0103 cu unchiul s\u0103u, fiind remarcat de episcopul Chesarie al Buz\u0103ului, care i-a oferit \u00een 1845 o burs\u0103 la Roma. \u0218i-a f\u0103cut studiile \u00een atmosfera revolu\u0163ionar\u0103 a Romei pa\u0219optiste, iar primele sale opere au avut o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 na\u0163ional\u0103. Educa\u0163ia italian\u0103 se distinge \u0219i prin influen\u0163ele aduse operei sale de iconografia cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n
Artistul s-a \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 la jum\u0103tatea veacului al nou\u0103sprezecelea. \u00cen epoc\u0103, a fost unul dintre cei mai importan\u0163i pictori de biserici. Peste 50 de l\u0103ca\u0219e de cult poart\u0103 amprenta maestrului, printre care Biserica Sf. Spiridon \u0219i Mitropolia din Ia\u0219i, Biserica Greac\u0103 din Br\u0103ila, Biserica m\u0103n\u0103stirii Ciolanu din Buz\u0103u, Bisericile Alb\u0103, Zl\u0103tari, Col\u0163ei, Cre\u0163ulescu, Enei, Sf. Spiridon \u0219i Azilul Elena Doamna din Bucure\u0219ti etc.<\/p>\n
Gheorghe Tattarescu s-a preocupat \u0219i de formarea unei \u0219coli artistice rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cempreun\u0103 cu Theodor Aman a fondat, \u00een anul 1864, \u0218coala Na\u0163ional\u0103 de Arte Frumoase. A lucrat \u00eempreun\u0103 cu elevii s\u0103i mai ales la picturile biserice\u0219ti.<\/p>\n
Artistul a tr\u0103it din plin atmosfera politic\u0103 \u0219i cultural\u0103 a timpului. Este autorul unor portrete memorabile ale liderilor pa\u0219opti\u0219ti, precum Nicolae B\u0103lcescu, Gheorghe Magheru sau \u0218tefan Golescu.<\/p>\n
\u00cen 1848, pe c\u00e2nd se afla \u00een Italia, a \u00eenceput s\u0103 lucreze la un proiect artistic dedicat idealului na\u0163ional. Gheorghe Tattarescu a expus pentru prima dat\u0103 opera la Roma, \u00een 1850. Tabloul alegoric \u201eDe\u0219teptarea Rom\u00e2niei\u201d are ca semnifica\u0163ie rena\u0219terea \u0163\u0103rii prin \u0219tiin\u0163\u0103, art\u0103 \u0219i credin\u0163\u0103. Compozi\u0163ia este realizat\u0103 distinct \u00een dou\u0103 planuri. \u00cen partea de jos, o femeie se treze\u0219te din somn, simbol al Rom\u00e2niei care \u00ee\u0219i rupe lan\u0163urile sclaviei, al\u0103turi de steagul rom\u00e2nesc, par\u0163ial desf\u0103\u0219urat. \u00cen st\u00e2nga jos, se afl\u0103 cornul abunden\u0163ei, iar \u00een dreapta, prin contrast, o familie de \u0163\u0103rani s\u0103raci \u00een fa\u0163a unei colibe. Un \u00eenger ridic\u0103 v\u0103lul obscurantismului, arat\u00e2nd, spre planul superior, simbolurile personificate ale \u0219tiin\u0163ei, artei \u0219i credin\u0163ei. \u00cen fundalul compozi\u0163iei sunt figurate sugestiv Dun\u0103rea, Carpa\u0163ii \u0219i ruinele fostei capitale rom\u00e2ne\u0219ti, T\u00e2rgovi\u0219te.<\/p>\n
Tattarescu a oferit tabloul domnitorului Barbu \u0218tirbei, care, impresionat de darul primit, a \u00eenfiin\u0163at Galeria de Tablouri. Prima pies\u0103 din colec\u0163ie, dona\u0163ie a domnitorului, a fost chiar tabloul lui Tattarescu. \u00centre timp, Galeria a fost transformat\u0103 \u00een Pinacoteca Statului, iar mai apoi \u00een Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103.<\/p>\n
Opera lui Gheorghe Tattarescu, aflat\u0103 ast\u0103zi \u00een patrimoniul Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti<\/em>, a avut mai multe denumiri. Ini\u0163ial, autorul a men\u0163ionat p\u00e2nza cu titlul \u201eDe\u0219teptarea Rom\u00e2niei\u201d. \u00cens\u0103, \u00een 1867, cu ocazia trimiterii la Expozi\u0163ia Universal\u0103 de la Paris, a redenumit-o \u201eVisul Rom\u00e2niei\u201d. \u00cen 1953, c\u00e2nd s-a \u00eenfiin\u0163at Casa Memorial\u0103 \u201eGheorghe Tattarescu\u201d, opera a intrat \u00een patrimoniul Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti cu titlul \u201eRena\u0219terea Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\nPe timbrul coli\u0163ei nedantelate a emisiunii de m\u0103rci po\u0219tale, cu valoarea nominal\u0103 de 15 lei<\/strong>, este reprodus un portret al lui Gheorghe Tattarescu din perioada senectu\u0163ii, realizat \u00een creion. Ilustra\u0163ia este, probabil, o versiune intermediar\u0103 a Autoportretului<\/em> pe p\u00e2nz\u0103, finalizat \u00een anul 1875.<\/p>\nRomfilatelia mul\u0163ume\u0219te Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti pentru sprijinul documentar \u0219i fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale. <\/em><\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cu ocazia celei de-a 170-a anivers\u0103ri a Revolu\u0163iei de la 1848, Romfilatelia introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale \u201eRena\u0219terea […]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":2048315,"template":"","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}}},"product_cat":[2649,2618],"product_tag":[],"class_list":{"0":"post-2048314","1":"product","2":"type-product","3":"status-publish","4":"has-post-thumbnail","6":"product_cat-2649","7":"product_cat-colectii-anuale","8":"desktop-align-left","9":"tablet-align-left","10":"mobile-align-left","12":"first","13":"instock","14":"taxable","15":"shipping-taxable","16":"product-type-grouped","17":"add-to-wishlist-before_image"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product\/2048314"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2048315"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2048314"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_cat&post=2048314"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_tag&post=2048314"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}