155 de ANI, BUCURE\u0218TI, CAPITALA ROM\u00c2NIEI<\/em><\/strong>. Aceasta este alc\u0103tuit\u0103 dintr-un timbru \u0219i o coli\u0163\u0103 dantelat\u0103.<\/p>\nBucure\u0219ti, la fel ca \u0219i capitala Moldovei, Ia\u0219i, a fost una din arenele luptei unioni\u0219tilor pentru f\u0103urirea Rom\u00e2niei moderne. Aici s-au \u0163inut, \u00een 1857, sedin\u0163ele Adun\u0103rii ad-hoc a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u0219i tot aici s-a materializat \u00een ianuarie 1859, izb\u00e2nda na\u0163iunii: alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domn al Moldovei \u0219i domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
Recunoa\u0219terea unirii celor dou\u0103 teritorii rom\u00e2ne\u0219ti de c\u0103tre Imperiul Otoman, la sf\u00e2r\u0219itul lui 1861, este urmat\u0103 de reunirea celor dou\u0103 Adun\u0103ri Elective \u00eentr-una singur\u0103, \u00een ianuarie 1862, la Bucure\u0219ti \u0219i de formarea guvernului unic, primul guvern al Rom\u00e2niei, nume sub care este cunoscut din acel moment teritoriul Principatelor Unite.<\/p>\n
Cel care a sus\u0163inut neab\u0103tut ca Bucure\u0219ti s\u0103 devin\u0103 capital\u0103 a fost marele om politic al vremii, Mihail Kog\u0103lniceanu.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 1862 vor fi transferate aici toate organismele centrale ale statului: administra\u0163ie, arhive, cancelarii, ministere, oficii statistice etc. Noua calitate a ora\u0219ului, oficializat\u0103 pe 24 ianuarie 1862, va contribui la o dezvoltare tot mai accentuat\u0103 a sa, at\u00e2t din punct de vedere teritorial \u0219i demografic, c\u00e2t \u0219i urbanistic edilitar, cultural \u0219i economic.<\/p>\n
Un factor important \u00een cadrul moderniz\u0103rii ora\u0219ului a fost promulgarea Legii comunale \u00een anul 1864, \u00een cadrul c\u0103reia a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 Prim\u0103ria Capitalei, primul primar ales fiind Barbu Vl\u0103doianu.<\/p>\n
Un c\u0103l\u0103tor str\u0103in care aminte\u0219te \u00een scrierile sale despre Bucure\u0219tii din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea este publicistul \u0219i medicul militar german W. Derblich. Experien\u0163a sa este asem\u0103n\u0103toare cu cea a concet\u0103\u0163eanului s\u0103u, Richard Kunisch. \u00cen 1857, c\u00e2nd ajunge \u00een Bucure\u0219ti, capitala \u00eel impresioneaz\u0103 prin \u201eacela\u0219i clocot \u0219i fream\u0103t de via\u0163\u0103, a\u0219tept\u00e2nd prefacerile hot\u0103r\u00e2toare ale Unirii\u201d.<\/p>\n
Transform\u0103rile \u00een domeniul edilitar \u0219i al construc\u0163iilor sunt evidente. Se remarc\u0103 apari\u0163ia \u00eentr-un ritm accelerat a construc\u0163iilor zidite. Se ridic\u0103 noi edificii remarcabile, precum Teatrul Na\u0163ional, construit \u00een 1852. \u00cen 1857 s-a \u00eenceput construirea Palatului Academiei, a viitoarei Universit\u0103\u0163i, institu\u0163ie legiferat\u0103 \u00een 1864.<\/p>\n
Bucure\u0219tenii au cunoscut toate sistemele de iluminat practicate \u00een marile ora\u0219e europene. O remarcabil\u0103 realizare edilitar\u0103 a fost introducerea \u00een anul 1857 a petrolului lampant pentru iluminarea ora\u0219ului, Bucure\u0219tii devenind primul ora\u0219 din lume iluminat cu petrol lampant.<\/p>\n
Realiz\u0103ri spectaculoase apar\u0163in ultimilor ani de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. \u00centr-un singur an, 1864, au luat fiin\u0163\u0103 Universitatea (al c\u0103rui edificiu este inaugurat \u00een 1869), \u0218coala de Belle \u2013 Arte, Conservatorul, Muzeul de antichit\u0103\u0163i, iar \u00een anul urm\u0103tor apare \u00een peisajul Bucure\u0219tilor viitoarea emblem\u0103 a capitalei, Societatea Ateneul Rom\u00e2n.<\/p>\n
\u00cen ultimul an al domniei (1866) este creat\u0103 Societatea literar\u0103 care, \u00een 1867, ia numele de Societatea Academic\u0103 Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n
Timbrul emisiunii, av\u00e2nd valoarea nominal\u0103 de 8 lei<\/strong>, \u00eenf\u0103\u0163i\u0219eaz\u0103 cl\u0103direa Universit\u0103\u0163ii la 1938 \u0219i statuia lui Ion Heliade R\u0103dulescu, personalitate marcant\u0103 a ora\u0219ului Bucure\u0219ti, scriitor, filolog \u0219i om politic rom\u00e2n, membru fondator al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i primul s\u0103u pre\u0219edinte, despre care George C\u0103linescu spunea c\u0103 \u201eeste a doua mare personalitate a literaturii rom\u00e2ne, dup\u0103 Dimitrie Cantemir\u201d.<\/p>\nColi\u0163a emisiunii, av\u00e2nd valorea nominal\u0103 de 16 lei<\/strong>, ilustreaz\u0103 portretul lui Alexandru Ioan Cuza. \u00cen timpul domniei sale, la data de 24 ianuarie 1862, \u00een mod oficial, Bucure\u0219tii au devenit Capitala Principatelor Unite Rom\u00e2ne.<\/p>\nDomnitorul este v\u0103zut din semiprofil, purt\u00e2nd Constitu\u0163ia \u00een m\u00e2n\u0103.<\/p>\n
\u00cen plan secund, un interior de palat, cu colonete \u0219i accesorii de epoc\u0103. Medalionul, cu figurine antropomorfe, \u00een num\u0103r de 4, reprezint\u0103 femei \u0219i b\u0103rba\u0163i \u00een portul specific sec. XIX \u0219i Coroana cu simbolul heraldic al Principatelor Unite.<\/p>\n
Pe linia median\u0103 a coli\u0163ei (st\u00e2nga \u0219i dreapta) sunt reprezentate pecetea ora\u0219ului Bucure\u0219ti la 1862, respectiv stema actual\u0103.<\/p>\n
Romfilatelia mul\u0163ume\u015fte Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti \u0219i domnului Emanuel B\u0103descu, bibliotecar \u00een cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne pentru sprijinul documentar \u0219i fotografic acordat \u00een realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale. <\/em><\/strong><\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Continu\u00e2nd seria de emisiunilor de m\u0103rci po\u015ftale aniversare dedicate ora\u015fului Bucure\u015fti, Romfilatelia introduce \u00een circula\u0163ie miercuri, 20 septembrie a.c., emisiunea […]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":2048113,"template":"","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}}},"product_cat":[2648,2618],"product_tag":[],"class_list":{"0":"post-2048112","1":"product","2":"type-product","3":"status-publish","4":"has-post-thumbnail","6":"product_cat-2648","7":"product_cat-colectii-anuale","8":"desktop-align-left","9":"tablet-align-left","10":"mobile-align-left","12":"first","13":"instock","14":"taxable","15":"shipping-taxable","16":"product-type-grouped","17":"add-to-wishlist-before_image"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product\/2048112"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2048113"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2048112"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_cat&post=2048112"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_tag&post=2048112"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}