![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2019\/11\/mc-emotii.jpg\")
<\/a><\/p>\nRomfilatelia<\/strong> continu\u0103 seria proiectelor dedicate Faunei<\/em>, una dintre cele mai apreciate tematici \u00een r\u00e2ndul colec\u021bionarilor, prin introducerea \u00een circula\u021bie a emisiunii de m\u0103rci po\u0219tale Emo\u021biile animalelor,<\/em><\/strong> mar\u021bi, 19 noiembrie a.c.<\/em><\/p>\n Emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale reproduce imaginile a c\u00e2torva exemplare ale faunei, precum elefantul, c\u00e2inele, pisica, ursul polar, macacul \u0219i foca cenu\u0219ie.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 1,60 lei<\/strong>, este reprodus\u0103 o imagine \u00een care sunt prezenta\u021bi \u00een prim plan o mam\u0103 \u0219i un pui de urs polar, \u00eentr-un moment de tandre\u021be \u0219i ocrotire matern\u0103.<\/p>\n Animalele din familia Ursidae<\/em> sunt animale masive, prefer\u00e2nd s\u0103 \u00ee\u0219i petreac\u0103 majoritatea timpului c\u0103ut\u00e2nd hran\u0103, nefiind adaptate pentru vitez\u0103, deoarece au un corp \u00eendesat \u0219i musculos, cu picioare groase \u0219i un craniu masiv.<\/p>\n Forma l\u0103rgit\u0103 a botului reflect\u0103 un sim\u021b olfactiv dezvoltat care \u00eel ajut\u0103 s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103, iar vederea \u0219i auzul sunt aspecte mai pu\u021bin importante, tr\u0103s\u0103turi vizibile prin faptul c\u0103 ochii \u0219i urechile sunt relativ mici. Ursul polar este un bun \u00eenot\u0103tor, folosindu-\u0219i labele din fa\u021b\u0103 ca v\u00e2sle, fiind capabil s\u0103 \u00eenoate multe ore.<\/p>\n Femelele nasc \u00eentre lunile noiembrie \u2013 ianuarie, perioad\u0103 delicat\u0103 \u00een care cele gestante se retrag \u00eentr-un b\u00e2rlog de z\u0103pad\u0103 \u0219i aduc pe lume puii (de obicei doi), c\u0103rora le sunt foarte dedicate, al\u0103pt\u00e2ndu-i timp de c\u00e2teva luni. C\u00e2nd puiii cresc \u0219i sunt suficient de mari pentru a se aventura pe ghea\u021b\u0103, mama \u00eei scoate din b\u00e2rlog pentru a exersa din timp tehnicile cruciale de supravie\u021buire, timp de doi ani \u0219i jum\u0103tate.<\/p>\n Macacul (Macaca sylvanus)<\/em>, din familia Cercopithecidae<\/em>, se reg\u0103se\u0219te \u00een imaginea timbrului cu valoarea nominal\u0103 de 3,10 lei,<\/strong> cu o mimic\u0103 ce exprim\u0103 nostalgie. Cunoscut \u0219i sub numele de \u201emacac berber\u201d, este o specie unic\u0103 prin distribu\u021bia sa \u00een afara Asiei, put\u00e2nd fi \u00eent\u00e2lnit \u00een Maroc, Algeria \u0219i Gibraltar.<\/p>\n Macacul este una dintre cele mai cunoscute specii de maimu\u021be din Lumea Veche, fiind acoperit cu blan\u0103 groas\u0103 care \u00eel protejeaz\u0103 \u00eempotriva temperaturilor reci. Culoarea corpului variaz\u0103 de la gri-g\u0103lbui p\u00e2n\u0103 la brun-gri \u00eenchis, cu fa\u021ba ro\u0219ie, f\u0103r\u0103 coad\u0103 \u0219i cu o lungime a corpului care poate ajunge p\u00e2n\u0103 la 70 cm, ajung\u00e2nd s\u0103 c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 la maturitate aproximativ 12 kg.<\/p>\n Prietenia \u0219i apropierea dintre dou\u0103 specii ce sunt renumite pentru lipsa de toleran\u021b\u0103 una fa\u021b\u0103 de cealalt\u0103, sunt surprinse \u00een imaginea timbrului cu valoarea de 5 lei<\/strong>, \u00een care sunt prezen\u021bi trei pui de pisic\u0103 din rasa european\u0103 \u0219i un c\u00e2ine din rasa Saint Bernard, care \u00eei protejeaz\u0103.<\/p>\n C\u00e2inii Saint Bernard sunt de talie mare \u0219i sunt originari din Alpii Elve\u021biei. Rasa a devenit celebr\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, fiind folosit\u0103, datorit\u0103 puterii \u0219i sim\u021bului s\u0103u remarcabil de orientare, pentru salvarea c\u0103l\u0103torilor care se r\u0103t\u0103ceau sau erau \u00eenz\u0103pezi\u021bi \u00een trec\u0103torile alpine. Numele provine de la trec\u0103toarea Saint Bernard, unde a tr\u0103it un celebru reprezentant al rasei, c\u00e2inele Barry, care, \u00eentre 1800 \u0219i 1812, a salvat 40 vie\u021bi omene\u0219ti, fiind considerat c\u00e2inele na\u021bional al Elve\u021biei.<\/p>\n C\u00e2inii din aceast\u0103 ras\u0103 au un temperament foarte bl\u00e2nd, sensibil \u0219i foarte ata\u0219at de st\u0103p\u00e2n.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timbru apar \u0219i trei pui de pisic\u0103 european\u0103, numit\u0103 \u0219i European\u0103 cu p\u0103r scurt<\/em> sau \u201episica comun\u0103\u201d, una dintre cele mai vechi, cele mai r\u0103sp\u00e2ndite \u0219i cele mai pure rase de pisici, care a ap\u0103rut \u0219i s-a dezvoltat prin mijloace naturale.<\/p>\n Elefantul african (Loxodonta africana<\/em>) face parte din familia Elephantidae<\/em> \u0219i din ordinul Proboscidea<\/em>, fiind ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 19 lei<\/strong>, surprins \u00eentr-un moment de bucurie \u0219i joac\u0103, \u00eentre doi pui.<\/p>\n C\u00e2nt\u0103rind p\u00e2n\u0103 la 6,3 tone la maturitate, elefan\u021bii sunt printre cele mai mari animale terestre, mari consumatori de hran\u0103 \u0219i ap\u0103, cantit\u0103\u021bile ingerate ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 150 kg de m\u00e2ncare \u0219i 160 de l de ap\u0103 pe zi.<\/p>\n Trompa este unul din principalele organe care arat\u0103 felul \u00een care se manifest\u0103, folosind-o pentru a-\u0219i exprima afec\u021biunea, a se feri de obstacole, a salva al\u021bi elefan\u021bi bloca\u021bi \u00een noroi, sau pentru a ridica un pui abia n\u0103scut \u0219i a-l pune pe picioare \u00een primele minute ale vie\u021bii.<\/p>\n Elefan\u021bii comunic\u0103 prin atingere (se salut\u0103 prin str\u00e2ngerea trompelor), prin sunete (unele infrasunete pot fi receptate de la 4 km) \u0219i gesturi (ridicarea trompei poate reprezenta o amenin\u021bare). Animale foarte sociabile, elefan\u021bii sunt foarte inteligen\u021bi, \u00eenva\u021b\u0103 repede, aspecte care au gr\u0103bit domesticirea \u0219i apropierea lor de oameni.<\/p>\n Elefan\u021bii africani sunt r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi pe \u00eentreg teritoriul Africii subsahariene \u0219i \u00een p\u0103durile tropicale din Africa Central\u0103 \u0219i de Vest \u0219i tr\u0103iesc p\u00e2n\u0103 la 70 de ani, mai mult dec\u00e2t orice mamifer, cu excep\u021bia omului.<\/p>\n Cercet\u0103torii, care au petrecut mai mult timp studiind elefan\u021bii, au fost surprin\u0219i de profunzimea emo\u021bional\u0103 Pe plicul \u201ePrima zi\u201d<\/strong> este redat\u0103 imaginea unei foci cenu\u0219ii (Halichoerus grypus<\/em>), surprins\u0103 \u00eentr-un moment de relaxare pe plaj\u0103. Foca cenu\u0219ie populeaz\u0103 zonele cu ape \u00eenghe\u021bate din Atlanticul de Nord \u0219i Marea Baltic\u0103 \u0219i face parte din familia Phocidae,<\/em>.<\/p>\n \u00cenoat\u0103 foarte bine datorit\u0103 formei hidrodinamice a corpului \u0219i se folose\u0219te de acest lucru atunci c\u00e2nd v\u00e2neaz\u0103. Must\u0103\u021bile sunt foarte sensibile \u0219i o ajut\u0103 s\u0103 simt\u0103 prada din ap\u0103.<\/p>\n Foca cenu\u0219ie v\u00e2neaz\u0103 singur\u0103, \u00eens\u0103 c\u00e2nd iese la mal, prefer\u0103 s\u0103 stea \u00een grupuri, acesta fiind un mijloc de a se ap\u0103ra de pr\u0103d\u0103tori. La maturitate m\u0103soar\u0103 p\u00e2n\u0103 la 3,5 m \u0219i c\u00e2nt\u0103re\u0219te 300 kg, speran\u021ba de via\u021b\u0103 fiind de aproximativ 40 de ani.<\/p>\n <\/p>\n Romfilatelia mul\u021bume\u0219te Muzeului Na\u021bional de Istorie Natural\u0103 \u201eGrigore Antipa\u201d pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale.<\/em><\/p>\n
\na acestor animale, observ\u00e2nd surprinz\u0103toarea lor \u00een\u021belegere a fenomenului mor\u021bii \u0219i a durerii pe care ace\u0219tia o resimt la pierderea unui membru al grupului.<\/p>\n