<\/p>\n
Romfilatelia<\/strong> propune colec\u021bionarilor o nou\u0103 tem\u0103 filatelic\u0103 dedicat\u0103 Faunei<\/em>, prin emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Cucuvele<\/em><\/strong>, care va intra \u00een circula\u021bie miercuri, 12 august 2020<\/em>.<\/p>\n Cucuvelele fac parte din familia Strigidae<\/em>, care cuprinde circa 130 de specii de p\u0103s\u0103ri r\u0103sp\u00e2ndite aproape pe tot globul. Prezint\u0103 adapt\u0103ri variate \u0219i, spre deosebire de p\u0103s\u0103rile de prad\u0103, strigiformele nu au gu\u0219\u0103, penajul este moale \u0219i \u00eenfoiat, fapt ce le permite un zbor u\u0219or f\u0103r\u0103 nici un pic de zgomot. G\u00e2tul este scurt, capul voluminos, ochii mari, orienta\u021bi frontal \u0219i \u00eenconjura\u021bi de c\u00e2te un disc de pene dispuse radiar, a\u0219a numitul \u201edisc facial\u201d. Ciocul este relativ scurt, mult curbat, \u00eengropat la r\u0103d\u0103cin\u0103 \u00een pene modificate, aspre, numite vibrize. Pot roti capul la 180\u00b0.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 1,90 lei<\/strong> este ilustrat\u0103 Glaucidium passerinum<\/em> (Linnaeus, 1758) – Cucuveaua pitic\u0103 – ciuvic\u0103<\/strong>, care apar\u021bine familiei Strigidae<\/em>, cea mai mic\u0103 specie a acestei familii, abia de m\u0103rimea unui graur. Penajul este de culoare maronie, cu pete fine albe \u0219i dungi. Spr\u00e2nceana este alb\u0103 \u0219i scurt\u0103.<\/p>\n Habitatele preferate sunt reprezentate de p\u0103durile de molid din zonele montane, nu neap\u0103rat dense, dar \u0219i de p\u0103duri de amestec. Cuib\u0103re\u0219te \u00een scorburi \u0219i, mai ales, \u00een cuiburi p\u0103r\u0103site de cioc\u0103nitori.<\/p>\n Ponta este format\u0103 din 4-5 ou\u0103, pe care femela le depune la interval de 2 zile, \u00een lunile aprilie-mai. Clocitul este asigurat \u00een exclusivitate de c\u0103tre femel\u0103, care este hr\u0103nit\u0103 \u00een acest timp de c\u0103tre mascul. Incuba\u021bia dureaz\u0103 28-29 de zile, iar puii sunt ap\u021bi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 cuibul la v\u00e2rsta de 29-32 zile. Hrana este format\u0103 din mamifere mici, p\u0103s\u0103rele, insecte mari. V\u00e2neaz\u0103 seara \u0219i diminea\u021ba \u00een perioadele de crepuscul.<\/p>\n Principalele amenin\u021b\u0103ri sunt reprezentate de t\u0103ierea p\u0103durilor \u0219i extragerea de mas\u0103 lemnoas\u0103 din molidi\u0219uri, care produce o restr\u00e2ngere a habitatului corespunz\u0103tor. Igienizarea p\u0103durilor prin eliminarea arborilor b\u0103tr\u00e2ni \u0219i usca\u021bi duce, de asemenea, la sc\u0103derea num\u0103rului de poten\u021biale cuiburi.<\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia este specie protejat\u0103 prin Legea 13\/1993 (Conven\u021bia Berna, anexa 2), Legea 13\/1998 (Conven\u021bia Bonn, anexa II), Directiva P\u0103s\u0103ri 2009\/147\/EC, Legile 407\/2006 \u0219i 197\/2007 (Legea v\u00e2n\u0103torii, anexa 2 – v\u00e2n\u0103toarea interzis\u0103), OUG 57\/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei \u0219i faunei s\u0103lbatice (anexa 3). La nivel na\u021bional este considerat\u0103 ca fiind o specie rar\u0103.<\/p>\n Athene noctua<\/em> (Scopoli, 1769) – Cucuvea<\/strong> este reprezentat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 3,30 lei<\/strong>. Este una dintre cele mai comune specii de p\u0103s\u0103ri r\u0103pitoare de noapte, \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, \u00een mod special pe l\u00e2ng\u0103 locuin\u021bele omene\u0219ti, dar destul de frecvent \u0219i \u00een habitate naturale. Este larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een centrul \u0219i sudul Europei, unde ocup\u0103 zonele cu p\u0103duri, cu maluri lutoase \u00een care \u00ee\u0219i poate g\u0103si ad\u0103posturi, st\u00e2nc\u0103rii cu locuri descoperite \u00een vecin\u0103tate etc.<\/p>\n Corpul este \u00eendesat, capul lat cu cre\u0219tet plat, iar picioarele sunt relativ lungi. \u00cen repaus postura nu este la fel de dreapt\u0103 ca \u00een cazul celorlalte specii de r\u0103pitoare nocturne. C\u00e2nd este agitat\u0103 se arcuie\u0219te \u0219i face \u201eplec\u0103ciuni\u201d. Folose\u0219te adesea st\u00e2lpii \u0219i s\u00e2rmele de electricitate ca posturi de observa\u021bie.<\/p>\n Cuib\u0103re\u0219te de obicei \u00een scorburi, dar \u0219i pe st\u00e2nc\u0103rii, \u00een g\u0103uri din zonele cu maluri \u00eenalte sau faleze, dar \u0219i pe cl\u0103diri. Ponta este depus\u0103 de obicei \u00een cursul lunii aprilie \u0219i este format\u0103 din 5-7 ou\u0103 de culoare alb\u0103, pe care femela le cloce\u0219te singur\u0103, timp de 28 de zile. La noi este o specie strict sedentar\u0103.<\/p>\n Se hr\u0103ne\u0219te cu roz\u0103toare, p\u0103s\u0103ri de talie mic\u0103 \u0219i insecte, put\u00e2nd fi activ\u0103 at\u00e2t ziua, c\u00e2t \u0219i noaptea.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 5 lei<\/strong> este reprodus\u0103 Athene cunicularia<\/em> (Molina, 1782) – Cucuveaua cu picioare lungi<\/strong>, sau cucuveaua de vizuin\u0103, o specie comun\u0103, larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een regiunile deschise din America de Nord, p\u00e2n\u0103 \u00een America de Sud.<\/p>\n Cucuveaua de vizuin\u0103 are picioare mai lungi dec\u00e2t ale altor specii de cucuvele \u0219i este adaptat\u0103 la via\u021ba terestr\u0103 din preeria din America de Nord \u0219i pampasul din America de Sud. Se hr\u0103ne\u0219te cu nevertebrate, \u0219oareci, \u0219obolani, p\u0103s\u0103ri, broa\u0219te, \u0219op\u00e2rle, \u0219erpi \u0219.a.<\/p>\n Sunt p\u0103s\u0103ri monogame \u0219i cuib\u0103resc \u00een colonii. Habitatul de reproducere este reprezentat de p\u0103\u0219uni deschise de tipul preeriilor, dar se adapteaz\u0103 bine \u0219i \u00een zone antropizate Statutul de ocrotire este diferit de la o \u021bar\u0103 la alta. Popula\u021bia din Canada este \u00een pericol, iar cea din Mexic \u0219i Colorado (SUA) este considerat\u0103 amenin\u021bat\u0103. La nivel mondial, efectivul popula\u021biei acestei specii este considerat stabil pe Lista Ro\u0219ie IUCN (Uniunea Interna\u021bional\u0103 pentru Conservarea Naturii). Este protejat\u0103 de Migratory Bird Treaty Act<\/em> \u00een Canada, Statele Unite ale Americii \u0219i Mexic \u0219i este inclus\u0103 \u00een Anexa II a Conven\u021biei CITES.<\/p>\n Ninox theomacha<\/em> (Bonaparte, 1855) – Cucuveaua Guinez\u0103<\/strong> este ilustrat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 19 lei<\/strong>. Este o specie de cucuvea care tr\u0103ie\u0219te \u00een p\u0103durile insulei Noua Guinee, unde se \u00eent\u00e2lne\u0219te p\u00e2n\u0103 la altitudini de aproximativ 1.500 m. Este o cucuvea de talie medie, cu colorit cafeniu ro\u0219cat, cu ocru la cap, b\u0103rbie \u0219i partea inferioar\u0103 a corpului \u0219i, precum majoritatea suratelor sale, prezint\u0103 un disc facial cenu\u0219iu-\u00eenchis, cu spr\u00e2ncene colorate mai deschis.<\/p>\n Romfilatelia mul\u021bume\u0219te Muzeului Na\u021bional de Istorie Natural\u0103 \u201eGrigore Antipa\u201d din Bucure\u0219ti pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale.<\/em><\/p>\n Mapa filatelic\u0103<\/em><\/strong> este realizat\u0103 \u00een tiraj limitat de 203<\/strong> exemplare \u0219i este echipat\u0103 cu blocul emisiunii (con\u021bin\u00e2nd patru timbre cu perfor par\u021bial, cu grafic\u0103 \u00een folio argint), precum \u0219i plicul \u201eprima zi\u201d, av\u00e2nd \u0219tampila \u201eprima zi\u201d aplicat\u0103 \u00een clar cu folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001<\/strong> la 203<\/strong>. <\/em><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Romfilatelia propune colec\u021bionarilor o nou\u0103 tem\u0103 filatelic\u0103 dedicat\u0103 Faunei, prin emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Cucuvele, care va intra \u00een circula\u021bie […]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":2047672,"template":"","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}}},"product_cat":[2633,2618],"product_tag":[],"class_list":{"0":"post-2047671","1":"product","2":"type-product","3":"status-publish","4":"has-post-thumbnail","6":"product_cat-2633","7":"product_cat-colectii-anuale","8":"desktop-align-left","9":"tablet-align-left","10":"mobile-align-left","12":"first","13":"instock","14":"taxable","15":"shipping-taxable","16":"product-type-grouped","17":"add-to-wishlist-before_image"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product\/2047671"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2047672"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2047671"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_cat&post=2047671"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_tag&post=2047671"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nca aeroporturi, terenuri de golf, terenuri agricole, parcuri, ferme etc. Cuibul este amplasat \u00eentr-o vizuin\u0103 subteran\u0103, de unde \u0219i numele speciei de \u201ecucuvea de vizuin\u0103\u201d. \u00cen timpul cuib\u0103ritului aceste p\u0103s\u0103ri colecteaz\u0103 b\u0103legar de vite, pe care \u00eel las\u0103 \u00een jurul intr\u0103rii \u00een vizuin\u0103. B\u0103legarul ajut\u0103 la controlul microclimatului din interior \u0219i atrage insectele, pe care p\u0103s\u0103rile le m\u0103n\u00e2nc\u0103. Femela depune o pont\u0103 format\u0103 din 4-12 ou\u0103, pe care le cloce\u0219te timp de 3-4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, timp \u00een care masculul aduce hran\u0103. Dup\u0103 ecloziune, puii sunt hr\u0103ni\u021bi de c\u0103tre ambii p\u0103rin\u021bi, iar dup\u0103 patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la ie\u0219irea din ou, puii sunt capabili de zboruri scurte \u0219i p\u0103r\u0103sesc vizuina. P\u0103rin\u021bii \u00eei hr\u0103nesc \u00een continuare p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 1-3 luni.<\/p>\n
<\/p>\n