![\"\"](\"https:\/\/www.romfilatelia.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/SITE_mc-Veverite-1.jpg\")
<\/a>Romfilatelia<\/strong> ofer\u0103 colec\u021bionarilor o nou\u0103 tematic\u0103 filatelic\u0103 dedicat\u0103 Faunei<\/em>, prin emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Veveri\u021be<\/em><\/strong>, care va intra \u00een circula\u021bie miercuri, 10 iunie 2020<\/em>.<\/p>\nVeveri\u021bele (familia Sciuridae<\/em>) sunt mamifere ce fac parte din grupul mare al roz\u0103toarelor, familia cuprinz\u00e2nd aproximativ 55 de specii, cu r\u0103sp\u00e2ndire \u00een cea mai mare parte a Europei \u0219i Asiei, precum \u0219i \u00een Lumea Nou\u0103, din sudul Canadei p\u00e2n\u0103 \u00een nordul Argentinei. Populeaz\u0103 \u00een general p\u0103durile de conifere, de foioase \u0219i cele tropicale, at\u00e2t din zonele umede, c\u00e2t \u0219i din cele aride.<\/p>\n Veveri\u021ba indian\u0103 gigantic\u0103<\/strong> \u2013 Ratufa indica<\/em> (Erxleben, 1777), ilustrat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 3,30 lei<\/strong>, cuprinde patru specii care, dup\u0103 cum sugereaz\u0103 \u0219i numele popular, sunt specii de talie mare, lungimea capului \u0219i a trunchiului ajung\u00e2nd s\u0103 m\u0103soare p\u00e2n\u0103 la 457 mm, la care se adaug\u0103 coada de aproximativ aceea\u0219i lungime. Greutatea este cuprins\u0103 \u00eentre 1,5 \u0219i 3 kg.<\/p>\n Veveri\u021ba indian\u0103 gigantic\u0103 cuprinde patru sau cinci subspecii recunoscute, dintre care una cu poten\u021bial de a fi considerat\u0103 specie distinct\u0103, toate fiind endemice pentru partea sud-vestic\u0103, central\u0103 \u0219i estic\u0103 a Indiei. Este \u00eent\u00e2lnit\u0103 la altitudini cuprinse \u00eentre 180 \u0219i 2.300 m, \u00eentr-un areal puternic fragmentat, unde, local este o specie relativ comun\u0103 \u00een zonele unde tr\u0103ie\u0219te.<\/p>\n Este o specie arboricol\u0103 diurn\u0103, care populeaz\u0103 exclusiv p\u0103durile tropicale umede, neintr\u00e2nd \u00een planta\u021bii. Tr\u0103ie\u0219te \u00een coronamentul arborilor foarte \u00eenal\u021bi, unde \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u0219i sursele de hran\u0103 formate din fructe, nuci, l\u0103stari, scoar\u021ba unor arbori, insecte \u0219i chiar ou\u0103 de p\u0103s\u0103ri.<\/p>\n Nu coboar\u0103 pe sol dec\u00e2t dac\u0103 sunt fug\u0103rite din arbori de o serie de pr\u0103d\u0103tori. Salturile pe care le fac \u00een timpul acestor deplas\u0103ri pot ajunge p\u00e2n\u0103 la 6-7 m lungime. C\u00e2nd umbl\u0103 dup\u0103 hran\u0103, nu \u00ee\u0219i \u021bin coada culcat\u0103 pe spate, cum fac alte specii de veveri\u021be, ci o mi\u0219c\u0103 \u00een diverse pozi\u021bii, pentru men\u021binerea echilibrului. Veveri\u021ba indian\u0103 de palmier<\/strong> \u2013 Funambulus palmarum<\/em> (Linnaeus, 1766), reprezentat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 5 lei<\/strong>, este una dintre cele cinci specii de veveri\u021be asiatice dungate ale genului Funambulus,<\/em> ale c\u0103rui specii sunt r\u0103sp\u00e2ndite \u00een \u021binuturile cu palmieri \u0219i cu altitudine mic\u0103 din India \u0219i Sri Lanka. In secolul al XIX-lea, veveri\u021ba indian\u0103 de palmier a fost introdus\u0103 \u0219i \u00een alte zone din afara arealului nativ, printre care Madagascar, R\u00e9union, Mauritius, Seychelles \u0219i Australia, zone unde produce pagube minore.<\/p>\n Este o specie diurn\u0103, semi-arboricol\u0103, care populeaz\u0103 \u00een general p\u0103durile tropicale umede, intr\u00e2nd adesea \u0219i \u00een planta\u021biile de ceai, cardamon \u0219i cafea, precum \u0219i \u00een localit\u0103\u021bi. Specia este endemic\u0103 pentru partea sudic\u0103 a Indiei \u0219i Sri Lanka, fiind \u00eent\u00e2lnit\u0103 la altitudini cuprinse \u00eentre 0 \u0219i 2.000 m, unde, local este o specie comun\u0103.<\/p>\n Blana este cu p\u0103r moale \u0219i des, de culoare cenu\u0219iu-cafenie sau neagr\u0103 pe spate, iar capul este cenu\u0219iu sau ro\u0219cat cafeniu. Caracteristice sunt cele trei dungi de culoare deschis\u0103 prezente pe spatele animalelor. Ventral sunt ro\u0219cate sau de culoaren cafeniu-deschis. Sunt diurne, toat\u0103 ziua umbl\u00e2nd \u00een c\u0103utarea hranei, at\u00e2t \u00een arbori, c\u00e2t \u0219i pe sol. Nu sunt sperioase, suport\u00e2nd apropierea omului \u0219i instal\u00e2ndu-se adesea \u00een anexele gospod\u0103re\u0219ti ale locuin\u021belor. Hrana este format\u0103 din semin\u021be, nuci, tulpini \u0219i l\u0103stari, muguri, frunze, flori, insecte \u0219i larve. Reproducerea are loc de 3 ori pe an, gesta\u021bia dur\u00e2nd 40-45 zile. Num\u0103rul de pui la o na\u0219tere este de 2-4. Maturitatea sexual\u0103 este atins\u0103 la v\u00e2rsta de 9 luni, iar longevitatea \u00een captivitate este de aproximativ5-6 ani.<\/p>\n Veveri\u021bele, \u00een condi\u021bii normale, nu produc pagube, dar \u00een lipsa surselor obi\u0219nuite de hran\u0103 pot roade scoar\u021ba arbu\u0219tilor \u0219i pot m\u00e2nca firele de gr\u00e2u proasp\u0103t r\u0103s\u0103rite. Este cazul veveri\u021bei gri<\/strong> Prefer\u0103 p\u0103durile mature de foioase \u0219i de amestec, compozi\u021bia specific\u0103 a acestora fiind determinant\u0103 pentru m\u0103rimea local\u0103 a popula\u021biilor de veveri\u021be cenu\u0219ii, densit\u0103\u021bile fiind influen\u021bate de num\u0103rul arborilor care produc nuci \u0219i ghinde. Este activ\u0103 \u00een timpul zilei, \u00een principal diminea\u021ba \u0219i dup\u0103 amiaza t\u00e2rziu, uneori put\u00e2nd avea scurte perioade de inactivitate de una dou\u0103 zile \u00een cazul unor condi\u021bii meteo extreme.<\/p>\n Cuibul \u0219i-l construie\u0219te \u00een copaci, de obicei \u00een cavit\u0103\u021bi ale acestora, dar \u00ee\u0219i poate construi \u0219i cuiburi din frunze \u0219i ramuri \u00eempletite, c\u0103ptu\u0219it cu ierburi \u0219i mu\u0219chi. Pentru ad\u0103postirea cuibului sunt preferate scorburile uscate cu diametru de p\u00e2n\u0103 la 25 cm \u0219i \u00een\u0103l\u021bime de 40-50 cm. Femela \u00ee\u0219i mut\u0103 uneori puii dintr-un cuib \u00eentr-altul, se presupune pentru a sc\u0103pa de supra-infestarea cu pureci. Se ad\u0103poste\u0219te \u0219i \u00een scorburi, precum \u0219i \u00een cuiburile abandonate de p\u0103s\u0103ri. Nu este o specie teritorial\u0103, iar faptul c\u0103 prezint\u0103 o dispersie nereversibil\u0103, pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een cazul dep\u0103\u0219irii unor nivele popula\u021bionale, confer\u0103 veveri\u021bei cenu\u0219ii un grad mare de risc de invazie. Pe l\u00e2ng\u0103 acest aspect, s-a constatat c\u0103 \u00een urma introducerii deliberate \u00een Marea Britanie, veveri\u021ba cenu\u0219ie a dus la \u00eenlocuirea treptat\u0103 a veveri\u021belor native prin transmiterea de boli cu efecte devastatoare asupra celor din urm\u0103. De\u0219i constituie prad\u0103 pentru foarte multe specii de r\u0103pitoare, se pare c\u0103 acest aspect nu-i limiteaz\u0103 dispersia.<\/p>\n Veveri\u021ba ro\u0219ie eurasiatic\u0103<\/strong> \u2013 Sciurus vulgaris<\/em> Linnaeus, 1758, ilustrat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 12 lei<\/strong>, este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een toat\u0103 zona forestier\u0103 a regiunii Palearctice, din Irlanda p\u00e2n\u0103 \u00een Japonia. \u00cen sud ajunge p\u00e2n\u0103 la Marea Mediteran\u0103, sudul Mun\u021bilor Urali, Altai, centrul Mongoliei, Manciuria, Coreea \u0219i nord-estul Chinei.<\/p>\n Prefer\u0103 p\u0103durile cu arbori \u00eenal\u021bi \u0219i scorburo\u0219i, cu ramuri dese care permit o bun\u0103 amplasare a cuibului. \u00cen liziere se instaleaz\u0103 dac\u0103 \u00een vecin\u0103tate exist\u0103 livezi cu pomi fructiferi, \u00eendeosebi cu nuci. \u00cen Rom\u00e2nia este \u00eent\u00e2lnit\u0103 din c\u00e2mpie p\u00e2n\u0103 la 1.500 m altitudine. Cuibul este construit din ramuri \u00eempletite, c\u0103ptu\u0219it cu ierburi, mu\u0219chi, fire de p\u0103r, pene \u0219i este acoperit de o \u00eempletitur\u0103 de crengu\u021be, pentru a-l feri de ploaie. Se ad\u0103poste\u0219te \u0219i \u00een scorburi precum \u0219i \u00een cuiburile abandonate de p\u0103s\u0103ri. Nu hiberneaz\u0103.
\nDe obicei, tr\u0103iesc solitare \u0219i ascunse \u00een vegeta\u021bia deas\u0103 a p\u0103durilor compacte. Reproducerea are loc de mai multe ori pe an, iar gesta\u021bia dureaz\u0103 82 zile. Longevitatea este de p\u00e2n\u0103 la 16 ani.<\/p>\n
\n\u2013 Sciurus carolinensis <\/em>Gmelin, 1788, redat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 8,50 lei<\/strong>. Mutat\u0103 din arealul s\u0103u nativ, aflat \u00een partea r\u0103s\u0103ritean\u0103 a Statelor Unite \u0219i sudul Canadei, specia a fost introdus\u0103 deliberat \u00een Marea Britanie \u0219i Africa de Sud, unde s-a \u00eenmul\u021bit at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t a \u00eenceput s\u0103 produc\u0103 pagube \u00een culturile de cereale \u0219i \u00een planta\u021biile de arbu\u0219ti fructiferi. \u00cen arealul s\u0103u nativ, veveri\u021ba cenu\u0219ie este larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u0219i abundent\u0103, fiind raportate densit\u0103\u021bi de p\u00e2n\u0103 la 21 de indivizi\/ha \u00een parcurile urbane, at\u00e2t m\u0103rimea popula\u021biei, c\u00e2t \u0219i arealul fiind \u00een cre\u0219tere.<\/p>\n
\n\u00cen coroanele arborilor, se deplaseaz\u0103 prin salturi, coada ajut\u00e2nd-o la men\u021binerea echilibrului. Coboar\u0103 cu agilitate pe trunchiurile arborilor, cu capul \u00een jos. Pe sol se mi\u0219c\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103. Este solitar\u0103, dar \u00een perioada rece a anului se adun\u0103 \u00een grupe de 4-6 indivizi. Consum\u0103 vegetale diferite dup\u0103 anotimp, semin\u021be de pin \u0219i alte conifere, apoi ciuperci \u0219i insecte, ou\u0103 \u0219i pui de p\u0103s\u0103ri \u0219i ocazional mici roz\u0103toare. Surplusul de hran\u0103 este depozitat individual \u00een cr\u0103p\u0103turi de st\u00e2nci \u0219i \u00een scorburi. Ciupercile sunt depuse la bifurcarea ramurilor. Reproducerea \u00eencepe \u00een primele luni ale anului. Gesta\u021bia dureaz\u0103 38-40 zile, dup\u0103 care se nasc 2-7 pui gola\u0219i, cu pleoapele lipite pentru primele 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de via\u021b\u0103. Al\u0103ptatul dureaz\u0103 6-8 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, iar maturitatea sexual\u0103 este atins\u0103 la v\u00e2rsta de un an. Longevitatea maxim\u0103 este de 10 ani.<\/p>\n