![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/mc_Ordine-si-medalii-romanesti.jpg\")
<\/a>Continu\u00e2nd seria tematicilor dedicate Ordinelor \u0219i Medalisticii<\/em>, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u021bie joi, 14 mai 2020<\/em>, emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale intitulat\u0103 Ordine \u0219i Medalii Rom\u00e2ne\u0219ti<\/em><\/strong>. <\/em><\/p>\nEmisiunea, alc\u0103tuit\u0103 din patru m\u0103rci po\u0219tale, marcheaz\u0103 \u0219i aniversarea a 20 de ani de la legiferarea Sistemului Na\u021bional de Decora\u021bii al Rom\u00e2niei.<\/em><\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 3,30 lei <\/strong>a fost ilustrat\u0103 Medalia Virtute Militar\u0103<\/em> (1864).<\/p>\n Medalia VIRTUTEA MILITAR\u0102, instituit\u0103, \u00een 1864 probabil, pentru a fi distribuit\u0103 la a V-a aniversare a Unirii (24 ianuarie 1864), sau pentru a fi acordat\u0103 militarilor participan\u021bi la limitarea efectelor inunda\u021biilor din Bucure\u0219ti, din acel an; a fost confec\u021bionat\u0103 din argint, cu un diametru de 30 mm; deasupra \u00eensemnului se afl\u0103 o coroan\u0103 princiar\u0103 de 19 mm \u0219i un inel de prindere a panglicii; pe avers este redat\u0103 o ghirland\u0103 din frunze de dafin (laur), ce \u00eenconjoar\u0103 inscrip\u021bia VIRTUTE MILITAR\u0102<\/strong>, pe dou\u0103 r\u00e2nduri; pe revers se afl\u0103 efigia domnitorului, din profil dreapta, av\u00e2nd scris deasupra capului ALESSANDRU ION I<\/strong>, pe contur circular, iar dedesubt, la mijloc, anul 1864<\/strong>; \u00eensemnul poart\u0103, sub efigie, ini\u021bialele minuscule ale gravorului Caque. F<\/strong>.<\/em>; panglica este ro\u0219ie cu c\u00e2te o dung\u0103 albastr\u0103 pe margine.<\/p>\n Decora\u021bia, a c\u0103rei imagine a fost reprodus\u0103, face parte din colec\u021bia Muzeului Militar Na\u021bional Regele Ferdinand I.<\/em><\/p>\n Pe urm\u0103toarele dou\u0103 timbre, cu valorile nominale de 5 lei<\/strong>, respectiv 8,50 lei<\/strong> au fost reproduse Proiectul Ordinului Unirii<\/em> (cca. 1861 \u2013 1863), respectiv Ordinul Unirii<\/em> (1864).<\/p>\n Domnitorul Alexandru Ioan I (Cuza) a \u00eencercat din primii ani ai domniei s\u0103 impun\u0103 Imperiului Otoman acceptarea dreptului de a institui decora\u021bii. \u00cen dorin\u021ba de a pune \u00een aplicare o strategie menit\u0103 s\u0103 duc\u0103 treptat la c\u00e2\u0219tigarea deplinei autonomii a \u021b\u0103rii, principele Cuza considera c\u0103 nu exista nici un text de tratat \u00een care s\u0103 fie men\u021bionat\u0103 expres interdic\u021bia de a institui un sistem de recompense \u0219i se baza, \u00een general, pe tactica de a pune puterea suzeran\u0103 \u00een fa\u021ba faptului \u00eemplinit.<\/p>\n \u00cenc\u0103 din 1859, principele se g\u00e2ndea s\u0103 instituie un Ordin Na\u021bional rom\u00e2nesc, dup\u0103 modelul \u201eLegiunii de Onoare\u201d din Fran\u021ba. Ministrul Rom\u00e2niei la Paris, Vasile Alecsandri, profit\u00e2nd de bunele rela\u021bii pe care le avea la Curtea Fran\u021bei, a cerut permisiunea \u00eemp\u0103ratului Napoleon al III-lea ca oficialii francezi s\u0103 poat\u0103 fi recompensa\u021bi \u0219i s\u0103 poat\u0103 purta viitorul Ordin rom\u00e2nesc. Propunerea a fost acceptat\u0103 de \u00eemp\u0103rat care, pe moment, nu a realizat c\u0103, potrivit normelor de drept interna\u021bional, Principatele nu puteau institui un sistem onorific, deoarece se aflau sub suzeranitate otoman\u0103.<\/p>\n Revenind \u00een \u021bar\u0103, Alecsandri a propus crearea Ordinului Jerbei de Aur<\/em>, care urma s\u0103-i recompenseze pe rom\u00e2nii \u0219i pe str\u0103inii care aduseser\u0103 servicii Principatelor Unite. Ordinul urma s\u0103 aib\u0103 at\u00e2t componenta civil\u0103, c\u00e2t \u0219i militar\u0103.<\/p>\n Avers: trebuia s\u0103 aib\u0103 \u00eenscris\u0103 deviza \u201eONORE PATRIA\u201d;<\/p>\n Revers: legenda \u201eIN UNA OMNIA\u201d.<\/p>\n Panglica: urma s\u0103 fie din moar bleu, bordat\u0103 cu galben.<\/p>\n Comisia Central\u0103 a schimbat numele Ordinului \u00een Crucea Unirii<\/em> sau, pe scurt, Ordinul Unirii<\/em>. Era \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een cinci clase, alc\u0103tuite din 1.000 de membri (750 Cavaleri, 150 Ofi\u021beri, 60 Comandori, 28 Mari Ofi\u021beri \u0219i 12 Mari Cruci). Gradele de Mare Ofi\u021ber \u0219i de Mare Cruce aveau \u0219i plac\u0103, purtat\u0103 pe pieptul drept.<\/p>\n \u00cent\u00e2mpin\u00e2nd opozi\u021bia categoric\u0103 a Imperiului Otoman, ca \u0219i a Imperiului Austriac \u2013 care vedeau \u00een aceast\u0103 \u00eentreprindere un semn clar de afirmare a suveranit\u0103\u021bii \u2013 pentru a nu pune \u00een pericol dubla alegere a lui Cuza, proiectul nu a fost pus \u00een aplicare atunci, fiind am\u00e2nat. O prim\u0103 reprezentare a noului ordin se poate vedea pe proiectul de stem\u0103 a Principatelor, desenat de pictorul Carol Popp de Szathmary, \u00een anul 1863.<\/p>\n \u00cen anul 1864, domnitorul i-a cerut reprezentantului Rom\u00e2niei la Paris, Vasile Alecsandri, s\u0103 ia leg\u0103tura cu o cunoscut\u0103 cas\u0103 de bijuterii, \u00een vederea confec\u021bion\u0103rii decora\u021biilor. Casa Kr\u00e9tly<\/em> din Paris a prezentat un model care a fost imediat acceptat de domnitor \u0219i, pe baza acordului s\u0103u, s-a efectuat o comand\u0103 pentru cele 1.000 de exemplare ale ordinului. Modelul propus de Casa Kr\u00e9tly<\/em> era o cruce repetat\u0103, emailat\u0103 albastru \u2013 form\u0103 care, la acea dat\u0103, aproape c\u0103 nu era utilizat\u0103 \u00een faleristic\u0103.<\/p>\n Avers: \u00eentre dou\u0103 coroane de lauri, cifrele 5 \u0219i 24 \u2013 datele dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor \u00een cele dou\u0103 Principate Rom\u00e2ne, iar pe bordur\u0103 deviza \u201eGENERE ET CORDE FRATRES\u201d (\u201eFRA\u021aI DE ORIGINI \u0218I DE INIM\u0102\u201d).<\/p>\n Revers: cifra domnitorului \u00een ligatur\u0103 \u201eAI 1\u201d.<\/p>\n Panglica: din moar albastru bordat\u0103 cu tricolorul \u021b\u0103rii.<\/p>\n Decora\u021bia urma s\u0103 aib\u0103 trei clase \u2013 Cavaler, Ofi\u021ber, Comandor.<\/p>\n Se pare c\u0103 ordinul a fost lucrat \u0219i \u00een \u021bar\u0103 de alte dou\u0103 case de decora\u021bii-bijuterii, Casa Resch<\/em> \u0219i Casa Fain<\/em>. Neput\u00e2nd institui \u0219i acorda ordinul din cauza statutului \u021b\u0103rii de stat vasal al Imperiului Otoman, Cuza l-a acordat, cu titlu personal, doar c\u00e2torva apropia\u021bi. Acest ordin a fost folosit ca model pentru prima distinc\u021bie oficial\u0103 acordat\u0103 de statul rom\u00e2n, Ordinul Na\u021bional Steaua Rom\u00e2niei<\/em>, care a fost instituit pe data de 9 mai 1877. Acest ordin se num\u0103r\u0103 printre pu\u021binele distinc\u021bii (al\u0103turi de Crucea Meritul Sanitar<\/em> \u0219i ordinele Meritul Cultural<\/em> \u0219i Meritul Agricol<\/em>), care se vor reg\u0103si, cu o form\u0103 diferit\u0103, \u00een sistemele onorifice rom\u00e2ne\u0219ti de dup\u0103 anii 1948 \u0219i 1989.<\/p>\n Muzeul Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei de\u021bine proiectul a\u0219a-zisului ordin al Unirii<\/em>, model II, care a apar\u021binut pictorului Carol Popp de Szathmari.<\/p>\n Timbrul cu valoarea de 12 lei<\/strong> red\u0103 imaginea Ordinul Na\u021bional Steaua Rom\u00e2niei<\/em> (model 1999).<\/p>\n Ordinul Na\u021bional Steaua Rom\u00e2niei<\/em> este cel mai \u00eenalt ordin ce s-a reinstituit \u00een anul 1998. Prin acordarea acestui ordin se recompenseaz\u0103 serviciile excep\u021bionale, civile \u0219i militare aduse statului rom\u00e2n.<\/p>\n Se confer\u0103 pentru fapte deosebite s\u0103v\u00e2r\u0219ite \u00een timp de pace sau pentru acte de eroism \u00een timp de r\u0103zboi.<\/p>\n Gradul de Colan este compus dintr-un lan\u021b lung de 840 mm \u0219i \u00eensemnul gradului. Lan\u021bul cuprinde \u0219ase cartu\u0219e, reprezent\u00e2nd fiecare stema \u0219tan\u021bat\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i \u0219ase \u00eensemne ale ordinului, emailate albastru, prinse \u00eentre ele prin lan\u021buri duble, cu zale p\u0103trate. Stema Rom\u00e2niei \u0219tan\u021bat\u0103 are \u00een\u0103l\u021bimea de 25 mm, iar crucea ordinului are diametrul de 25 mm. \u00cenchiderea Colanului se face printr-o carabinier\u0103, alc\u0103tuit\u0103 din dou\u0103 jum\u0103t\u0103\u021bi de acvil\u0103 cu zborul larg deschis.<\/p>\n \u00censemnul gradului este identic cu \u00eensemnul gradului de Mare cruce.<\/p>\n Metalul din care este confec\u021bionat gradul de Colan este argint cu titlu de 900\u2030 \u0219i este aurit.<\/p>\n Colanul se poart\u0103 petrecut dup\u0103 g\u00e2t, deasupra \u00eembr\u0103c\u0103mintei.<\/p>\n Imaginea aversului Ordinului Na\u021bional Steaua Rom\u00e2niei<\/em> ilustrat\u0103 \u0219i pe plicul prima zi<\/em> a emisiunii a fost pus\u0103 la dispozi\u021bie de Cancelaria Ordinelor din cadrul Administra\u021biei Preziden\u021biale.<\/p>\n