![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/mc.jpg\")
<\/a>Pentru anul acesta, sub genericul Europa 2020<\/strong>, PostEurop, organism al Uniunii Po\u0219tale Universale, agen\u021bie specializat\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite, a ales tematica \u201eVechi rute po\u0219tale\u201d<\/em><\/strong>, subiect apreciat de colec\u021bionari.<\/p>\nEmisiunea alc\u0103tuit\u0103 din dou\u0103 m\u0103rci po\u0219tale, prezentate \u00eentr-o manier\u0103 grafic\u0103 elaborat\u0103, va intra \u00een circula\u021bie joi, 9 aprilie a.c.<\/em><\/p>\n \u00cen plus, emisiunea este completat\u0103 cu un produs filatelic special, cu medalie, care prezint\u0103 pe avers imaginea sigiliului Direc\u0163iei Po\u015ftelor \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti la \u00eenceput de sec. XIX, iar reversul acesteia prezint\u0103 imaginea sigiliului Biroului Telegrafic Roman, Moldova, la \u00eenceput de sec. XIX.<\/p>\n Necesitatea transportului coresponden\u021bei dateaz\u0103 din cele mai vechi timpuri. Prima form\u0103 organizat\u0103 \u0219i administrat\u0103 de stat a fost semnalat\u0103 \u00een scrierile str\u0103vechi ca dat\u00e2nd \u00eenc\u0103 din timpul Republicii Romane, odat\u0103 cu introducerea serviciului de curieri c\u0103lare pentru po\u0219ta rapid\u0103 \u0219i c\u0103ru\u021be pentru po\u0219ta grea de transport. De acest serviciu beneficiau \u00eemp\u0103ratul, membrii casei sale \u0219i \u00eenal\u021bii func\u021bionari ai imperiului, nu \u0219i publicul larg. Erau organizate trasee cu opriri reglementate, cu sta\u021bii \u0219i relee pentru hrana \u0219i schimbarea cailor, locuri de popas. Sta\u021biile \u0219i releele erau administrate de func\u021bionari numi\u021bi pe o perioad\u0103 determinat\u0103 \u0219i care asigurau aprovizionarea, serviciile \u0219i supravegheau personalul. Aceast\u0103 form\u0103 de organizare a serviciului de curierat \u0219i po\u0219t\u0103 a fost preluat\u0103 \u0219i perpetuat\u0103 de-a lungul timpului, fiind considerat\u0103 ca fiind cea mai eficient\u0103.<\/p>\n \u00cen Principatele Rom\u00e2ne, secolele XVII – XVIII, serviciul po\u0219tal era organizat de stat \u0219i cu o autoriza\u021bie din partea Domnitorului se puteau transporta \u0219i particulari cu po\u0219ta. D\u0103rile pentru \u00eentre\u021binerea acestui serviciu po\u0219tal erau \u00een sarcina popula\u021biei din clasa de jos, boierii \u0219i func\u021bionarii fiind scuti\u021bi. La \u00eenceput de secol XIX, s-au \u00eenfiin\u021bat relee de po\u0219t\u0103 numite menziluri<\/em>, conduse de un c\u0103pitan de menzil, unde se g\u0103seau caii \u0219i tr\u0103surile (olace)<\/em> necesare pentru a transporta curierii Statului, func\u021bionari \u00een misiune \u0219i persoane autorizate de Domnitor pentru a c\u0103l\u0103tori cu po\u0219ta. Pentru ace\u0219tia se eliberau documente de c\u0103l\u0103torie, podorojn\u0103<\/em>, pe care se completau ruta, numele c\u0103l\u0103torului, num\u0103rul de cai necesari transportului, data \u0219i sec\u021bia.<\/p>\n Drumurile de po\u0219t\u0103 principale din acel timp erau, \u00een Muntenia: Bucure\u0219ti-T\u00e2rgovi\u0219te, Bucure\u0219ti-Craiova, Bucure\u0219ti-Giurgiu sau Silistra, peste Balcani-Adrianopole-Constantinopol, iar \u00een Moldova: Ia\u0219i-B\u00e2rlad-Gala\u021bi-\u0218umla, peste Balcani-Adrianopole-Constantinopol \u0219i Ia\u0219i-H\u00e2rl\u0103u-Cern\u0103u\u021bi. Din aceste drumuri principale derivau \u0219i alte rute secundare.<\/p>\n Serviciul po\u0219tal era asigurat de la bugetul \u021b\u0103rii dar \u0219i din taxele pentru transporturi \u0219i d\u0103rile \u00een bani sau natur\u0103 percepute de la popula\u021bie. Exploatarea serviciilor po\u0219tale se f\u0103cea prin antreprenori cu contracte de arendare pe trei sau cinci ani. Direc\u021biile de po\u0219t\u0103 \u0219i c\u0103pitanii de po\u0219t\u0103 aveau sigilii \u0219i \u0219tampile speciale cu numele oficiului po\u0219tal sau al contractorului. Odat\u0103 cu introducerea Regulamentului Organic \u00een \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, \u00een 1830, se introduc taxele fixe pe tip de serviciu po\u0219tal, rut\u0103 \u0219i distan\u021b\u0103. Un releu de po\u0219t\u0103 trebuia s\u0103 aib\u0103 un num\u0103r de 20 cai \u0219i grajdul trebuia s\u0103 asigure ad\u0103postirea a 30 cai.<\/p>\n Scrisorile se taxau \u00een func\u021bie de greutate \u0219i distan\u021ba dintre sta\u021bii. Prin contractul din 1833-1836, \u00een Muntenia s-a permis contractorilor s\u0103 dubleze taxa pe scrisoare de la 2 la 4 Parale \/ dram \u0219i sta\u021bie de po\u0219t\u0103. De la 1 august 1856, taxa pentru o scrisoare simpl\u0103 se reduce la 2 Parale\/dram.<\/p>\n 1 Oka = 400 dramuri; 1 dram = 3,2 g; distan\u021ba dintre dou\u0103 sta\u021bii = 15-20km.<\/p>\n \u00cen Principatul Moldovei<\/strong>, condi\u021biile de executare a serviciilor po\u0219tale au fost negociate de Stat cu patru antreprenori, contractul de antrepriz\u0103 intr\u00e2nd efectiv \u00een vigoare \u00eencep\u00e2nd cu 1.1.1852.<\/p>\n I: Sculeni – Ia\u0219i – Vaslui – B\u00e2rlad – Hu\u0219i \u0219i F\u0103lciu: hatmanului Nicolae Mavrocordat<\/p>\n II: B\u00e2rlad – Tecuci – Foc\u0219ani – Gala\u021bi cu leg\u0103tur\u0103 spre Reni \u0219i Br\u0103ila: cneazului Costache Moruzi<\/p>\n III: Ia\u0219i – Boto\u0219ani, Dorohoi – Mih\u0103ileni: vornicului Theodor Ghica<\/p>\n IV: Tg. Frumos – Mirce\u0219ti – F\u0103lticeni – Roman – Galbeni – Bac\u0103u – Piatra – Adjud – Ocna: vornicului Nicolae Milo.<\/p>\n \u00cen cursul anului 1851, Sfatul Administrativ al Moldovei a luat \u00een dezbateri \u00eenfiin\u021barea unui serviciu de diligen\u021be care urmau s\u0103 efectueze curse bis\u0103pt\u0103m\u00e2nale transport\u00e2nd deopotriv\u0103 c\u0103l\u0103tori, marf\u0103, scrisori, pachete, imprimate \u0219i bani, cu percepere de taxe dup\u0103 un tarif special. Pentru c\u0103l\u0103tori, pe l\u00e2ng\u0103 podorojn\u0103<\/em> se mai elibera \u0219i un imprimat special, blanket<\/em> sau IHAM<\/em>, purt\u00e2nd sigiliul ministerului de finan\u021be \u00een care se indica numele c\u0103l\u0103torului, distan\u021ba \u0219i num\u0103rul cailor solicita\u021bi.<\/p>\n Pentru aceste blankete se percepea pentru fiecare c\u0103l\u0103tor c\u00e2te 5 parale de ceas \u0219i de fiecare cal \u00eenscris \u00een blanket.<\/p>\n Exemplul dat de Moldova, cu \u00eenfiin\u021barea serviciului de diligen\u021be a fost imediat imitat de Muntenia, unde \u00een aprilie 1852 a \u00eenceput s\u0103 func\u021bioneze prima diligen\u021b\u0103 pe linia Bucure\u0219ti-Giurgiu.<\/p>\n \u00cen Principatul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti,<\/strong> \u00een baza contractului din 1856-1861, serviciile po\u0219tale au fost \u00eenchiriate c\u0103tre 5 contractori: G. Zissu, C. V\u0103rzaru, A. Gheorghiu, A. Dumitrescu \u0219i Brezeanu \u0219i au fost divizate \u00een 8 rute:<\/p>\n I: Bucure\u0219ti-Urziceni-Br\u0103ila-Gala\u021bi;<\/p>\n II: Bucure\u0219ti-Ploie\u0219ti-Predeal;<\/p>\n III: Bucure\u0219ti-T\u00e2rgovi\u0219te-G\u0103e\u0219ti;<\/p>\n IV: Bucure\u0219ti-Olteni\u021ba-C\u0103l\u0103ra\u0219i;<\/p>\n V: Bucure\u0219ti-C\u0103lug\u0103reni-Daia-Giurgiu-Turnu;<\/p>\n VI: Bucure\u0219ti-Slatina-Craiova-Severin-V\u00e2rciorova;<\/p>\n VII: Bucure\u0219ti-Ploie\u0219ti-R\u00e2mnicu V\u00e2lcea-C\u00e2ineni;<\/p>\n VIII: Severin-Calafat-Craiova-Caracal-Islaz-Bechet.<\/p>\n Timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 1,90 lei<\/strong> red\u0103 \u00een grafica sa urm\u0103toarele elemente: rute po\u0219tale din Moldova, detaliu din litografia Po\u0219ta c\u0103lare, Moldova<\/em>, de Raffet (1839) \u0219i sigiliul Biroului Telegrafic Roman din Moldova, \u00een jurul anului 1840.<\/p>\n Timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 20,50 lei<\/strong> ilustreaz\u0103 urm\u0103toarele elemente: o diligen\u021b\u0103 \u0219i rute po\u0219tale \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, al\u0103turi de un detaliu din litografia Trecerea po\u0219tei peste r\u00e2ul Buz\u0103u, <\/em>de Raffet (1839) \u0219i sigiliul Direc\u021biei Po\u0219telor din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00een jurul anului 1840.<\/p>\n Sigiliile de pe timbre sunt prezente pe documente po\u0219tale din colec\u021bia Muzeului Recordurilor Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n Harta Principatelor Rom\u00e2ne, folosit\u0103 ca fundal pentru grafica timbrelor \u0219i a plicului prima zi<\/em> a emisiunii, a fost preluat\u0103 din \u201eR\u00fcmanien 1820-1872 – Fritz Heimb\u00fcchler, M\u00fcnchen 2002\u201d, iar rutele s-au trasat dup\u0103 h\u0103r\u021bile din \u201eIstoria Po\u0219telor Rom\u00e2ne, originea, desvoltarea \u0219i legisla\u021biunea lor \u2013 Constantin N. Minescu<\/em>, Bucure\u0219ti Imprimeria Statului, 1916 (pag. 153, 171)\u201d, documente aflate \u00een colec\u021bia Muzeului Recordurilor Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n Produs special<\/em><\/strong>, realizat \u00een tiraj limitat de 301<\/strong> exemplare, reune\u0219te \u00een tematic\u0103 comun\u0103, produse apar\u021bin\u00e2nd filateliei \u0219i medalisticii. \u00cen interiorul albumului sunt expuse dou\u0103 produse valoroase de colec\u021bie: blocul cu dou\u0103 timbre nedantelate al emisiunii \u0219i medalia care prezint\u0103 pe avers imaginea sigiliului Direc\u0163iei po\u015ftelor \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eenceput de sec. XIX. Reversul acesteia prezint\u0103 imaginea sigiliului Biroului Telegrafic Roman, Moldova, \u00eenceput de sec. XIX. Certificatul de autenticitate prezint\u0103 caracteristicile medaliei. Blocul emisiunii este numerotat de la 001<\/strong> la 301<\/strong>. <\/em><\/p>\n