![\"\"](\"https:\/\/www.romfilatelia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/SITE_Mc_Regii-Romaniei-Mari.jpg\")
<\/a>Consecvent\u0103 misiunii sale de promovare a valorilor istoriei na\u021bionale, Romfilatelia aduce un meritat \u0219i pre\u021bios omagiu celor doi monarhi ai Rom\u00e2niei Mari, Regele Ferdinand I \u0219i Regina Maria, dedic\u00e2ndu-le emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Regii Rom\u00e2niei Mari. Centenarul \u00cencoron\u0103rii. <\/em><\/strong><\/p>\nEmisiunea, alc\u0103tuit\u0103 din patru m\u0103rci po\u0219tale, o coli\u021b\u0103 dantelat\u0103 \u0219i un plic prima zi<\/em>, va fi introdus\u0103 \u00een circula\u021bie mar\u021bi, 11 octombrie a.c., la Ia\u0219i<\/em>, capital\u0103 istoric\u0103 a Rom\u00e2niei \u00eentre anii 1916 \u0219i 1918, locul \u00een care s-au \u00eenregistrat \u0219i primele hot\u0103r\u00e2ri \u0219i documente istorice de aducere \u00een grani\u021bele Rom\u00e2niei Mari a celor dint\u00e2i \u021binuturi rom\u00e2ne\u0219ti care au inaugurat Re\u00eentregirea \u021a\u0103rii.<\/p>\n Pe cele patru timbre ale emisiunii, cu valorile nominale de 2,70 Lei, 3,90 Lei, 10,50 Lei<\/strong> \u0219i 16 Lei <\/strong>sunt ilustrate portretele regilor \u00eencorona\u021bi Ferdinand I \u0219i Regina Maria, al\u0103turi de coroanele lor, sau \u00een pereche, precum \u0219i Catedrala Re\u00eentregirii, de la Alba Iulia.<\/p>\n Pe fundalul coli\u021bei dantelate, cu valoarea nominal\u0103 de 32 Lei<\/strong>, este redat\u0103 Proclama\u021bia prezentat\u0103 de Regele Ferdinand I, cu ocazia ceremonialului \u00cencoron\u0103rii de la 15 octombrie 1922.<\/p>\n Emisiunea este completat\u0103 de un album filatelic de colec\u021bie, \u00een edi\u021bie limitat\u0103 \u0219i de un set de patru c\u0103r\u021bi po\u0219tale maxime, pentru pasiona\u021bii de maximafilie.<\/p>\n Dup\u0103 deciziile istorice adoptate prin tratatele de pace de la Versailles, Saint-Germain, Neuilly, Trianon \u0219i S\u00e8vres, au fost consfin\u021bite \u00een plan interna\u021bional grani\u021bele Rom\u00e2niei Mari, \u00eencep\u00e2nd cu 4 iunie 1920.<\/p>\n Momentul festiv, care ar fi trebuit s\u0103 consfin\u021beasc\u0103 ceremonial statutul Regatului Rom\u00e2niei dup\u0103 realizarea Marii Uniri de la 1918, a fost \u00een aten\u021bia guvern\u0103rii Averescu \u00eenc\u0103 din 1921. Comisia constituit\u0103 \u00een acest an pentru organizarea evenimentului, condus\u0103 de generalul Coand\u0103 avea \u00een componen\u021ba sa mari personalit\u0103\u021bi ale momentului, printre care Nicolae Iorga, George Enescu, Nicolae Titulescu, Anghel Saligny, arhitectul Victor \u0218tef\u0103nescu, viitorul patriarh Miron Cristea.<\/p>\n Pentru ceremonia \u00eencoron\u0103rii, programat\u0103 pentru anul 1922, a fost hot\u0103r\u00e2t\u0103 \u00eenceperea construirii Catedralei Ortodoxe de la Alba Iulia, a c\u0103rei piatr\u0103 de temelie a fost pus\u0103 \u00een luna martie 1921.<\/p>\n Dup\u0103 ridicarea construc\u021biei \u00eentr-un timp record, de numai 10 luni, prin grija primarului de Alba Iulia, Aurel Sava \u0219i sub \u00eendrumarea arhitectului Victor \u0218tef\u0103nescu, picturile interioare au fost executate p\u00e2n\u0103 \u00een toamna anului 1922 cu sprijinul \u0219i coordonarea direct\u0103 a pictorului Costin Petrescu, cunoscut mai ales pentru realizarea uria\u0219ei picturi murale care se reg\u0103se\u0219te sub cupola Ateneului Rom\u00e2n.<\/p>\n \u00cen cadrul programului de amenajare a spa\u021biilor adecvate momentului s\u0103rb\u0103toresc, s-au reabilitat cl\u0103diri, s-a amenajat un parc \u0219i s-a intervenit vizibil pentru schimbarea fa\u021badelor \u0219i aspectului interior al locurilor \u00een care urmau s\u0103 se desf\u0103\u0219oare banchetele oficiale. Micu\u021ba gar\u0103 a ora\u0219ului, prev\u0103zut\u0103 cu doar 2 linii de cale ferat\u0103, a beneficiat de o extindere de p\u00e2n\u0103 la 20 de linii, pe care trebuiau s\u0103 circule nu mai pu\u021bin de 14 trenuri care s\u0103 asigure cursele Bucure\u0219ti-Alba Iulia.<\/p>\n Duminica de 15 octombrie 1922, aleas\u0103 ca dat\u0103 a \u00cencoron\u0103rii, a fost o zi ploioas\u0103, socotit\u0103 de participan\u021bi ca un semn de bun augur, amintind de aceea\u0219i situa\u021bie \u00eent\u00e2lnit\u0103 la sosirea Regelui Carol I la Bucure\u0219ti la 10 mai 1866. Ploaia s-a oprit \u00eenaintea sosirii trenului Regal \u00een gara ora\u0219ului Alba Iulia. De la gar\u0103, suveranii Rom\u00e2niei au plecat spre locul ceremoniei \u00eentr-o calea\u0219c\u0103 tras\u0103 de patru cai. Regele \u0219i Regina au fost condu\u0219i \u00een biserica destinat\u0103 \u00cencoron\u0103rii, \u00een al c\u0103rui Altar se aflau Coroana de O\u021bel (Coroana Independen\u021bei) pentru Regele Ferdinand I \u0219i Coroana Albastr\u0103 (realizat\u0103 la Paris, din aur transilvan, donat de un proprietar de min\u0103 aurifer\u0103) pentru Regina Maria.<\/p>\n \u00cencoronarea propriu-zis\u0103 a avut loc afar\u0103, sub un baldachin, \u00een prezen\u021ba a numero\u0219i participan\u021bi. Dup\u0103 o grandioas\u0103 parad\u0103 militar\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een prezen\u021ba Suveranilor Rom\u00e2niei Mari, \u00een partea de vest a Cet\u0103\u021bii, imediat dup\u0103 dineul oficial, la care au participat reprezentan\u021bi ai caselor regale din Anglia, Italia, Spania \u0219i mini\u0219tri plenipoten\u021biari din numeroase \u021b\u0103ri, Cuplul Regal s-a re\u00eentors la Bucure\u0219ti. Aici, pe 16 octombrie 1922, s-a trecut pe sub Arcul de Triumf. A urmat un Te Deum<\/em> la Mitropolie, iar apoi, defilarea din Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii, prin fa\u021ba statuii lui Mihai Viteazul.<\/p>\n \u00cen prezent, cele dou\u0103 coroane ale Suveranilor Rom\u00e2niei, aflate la Muzeul Na\u021bional de Istorie din Bucure\u0219ti, arat\u0103 astfel: Coroana de O\u021bel a Regelui Carol I, purtat\u0103 \u0219i de Regele Ferdinand I (care are ad\u0103ugate trei pietre pre\u021bioase reprezent\u00e2nd provinciile unite cu \u021aara-Mam\u0103: Basarabia, Bucovina \u0219i Transilvania) \u0219i Coroana de Aur a Reginei Maria, ce are inscrip\u021bionate pe pandantivele laterale simbolul heraldic al Rom\u00e2niei (partea st\u00e2ng\u0103) \u0219i simbolul heraldic al Casei Regale a Reginei (partea dreapt\u0103).<\/p>\n
\n\u00cen cadrul ceremoniei, dup\u0103 depunerea jur\u0103m\u00e2ntului, Regele Ferdinand I a primit Coroana Regal\u0103 de la pre\u0219edintele Senatului \u0219i \u0219i-a a\u0219ezat-o singur pe cap. Apoi, pre\u0219edintele Camerei Deputa\u021bilor i-a \u00eenm\u00e2nat Regelui Ferdinand I coroana reginei. Regele \u0219i-a \u00eencoronat so\u021bia care st\u0103tea \u00eengenuncheat\u0103. Minute \u00een \u0219ir o explozie de urale a \u00eenso\u021bit urarea: \u201eTr\u0103iasc\u0103 Suveranii Rom\u00e2niei Mari\u201d. Dup\u0103 ceremonial, Regele a rostit \u201eProclama\u021bia c\u0103tre \u021aar\u0103\u201d, retransmis\u0103 ulterior de patru crainici a\u0219eza\u021bi strategic \u00een patru puncte ale Cet\u0103\u021bii. Regele aduce un elogiu \u00eenainta\u0219ilor exprim\u00e2ndu-se astfel: \u201ePun\u00e2nd pe capul meu, \u00eentr-aceast\u0103 str\u0103veche cetate a Daciei Romane, coroana de la Plevna, pe care noi \u0219i elogioase lupte au f\u0103cut-o pe veci coroana Rom\u00e2niei Mari, m\u0103 \u00eenchin cu evlavie memoriei celor care, \u00een toate vremurile \u0219i pretutindeni prin credin\u021ba lor, prin munca \u0219i jertfa lor, au asigurat unitatea na\u021bional\u0103 \u0219i salut cu dragoste pe acei care au proclamat-o \u00eentr-un glas \u0219i o sim\u021bire de la Tisa p\u00e2n\u0103 la Nistru \u0219i p\u00e2n\u0103 la Mare\u201d.<\/p>\n