![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/mc.jpg\")
<\/a><\/p>\nSt\u00e2rnind dintotdeauna fascina\u0163ia oamenilor, at\u00e2t prin colorit, c\u00e2t \u015fi prin simbolistica \u00eentoarcerii \u00een perioada cald\u0103, speciile extrem de variate de ra\u0163e \u015fi g\u00e2\u015fte s\u0103lbatice, adaptate la habitate diverse, sunt \u00een continuare de interes major pentru v\u00e2n\u0103tori, ornitologi \u015fi observatorii de p\u0103s\u0103ri.<\/p>\n
Romfilatelia<\/strong> a inclus \u00een Planul editorial curent, emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale cu o tematic\u0103 apreciat\u0103 de colec\u021bionari \u0219i de public, \u00een general, intitulat\u0103 generic:\u00a0 \u201eRa\u021be \u0219i g\u00e2\u0219te s\u0103lbatice\u201d<\/strong>. Emisiunea, alc\u0103tuit\u0103 din patru m\u0103rci po\u0219tale, o coli\u021b\u0103 dantelat\u0103, un plic \u201eprima zi\u201d\u0219i un set de c\u0103r\u021bi po\u0219tale maxime pentru pasiona\u021bii de maximafilie, va intra \u00een circula\u021bie joi, 21 iulie<\/em> a.c.<\/em><\/p>\n \u00cen cadrul timbrelor emisiunii sunt redate urm\u0103toarele specii: ra\u0163a ro\u015fie<\/strong>, g<\/strong>\u00e2sca canadian\u0103<\/strong>, eiderul<\/strong>, ra\u0163a de p\u0103dure<\/strong>. Pe coli\u0163\u0103 este ilustrat\u0103 g<\/strong>\u00e2sca lui Magellan<\/strong>, iar pe plicul \u201eprima zi\u201d, se reg\u0103se\u015fte imaginea unei g<\/strong>\u00e2\u015fte de var\u0103<\/strong>.<\/p>\n Ra\u0163a ro\u015fie <\/strong>(Aythya nyroca<\/em>), reprezentat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 2,00 Lei<\/strong>, este o specie migratoare, ce ierneaz\u0103, de obicei, \u00een sudul Europei \u015fi sud-estul Asiei. Arealul este vast \u015fi discontinuu, dar \u00een Europa specia se afl\u0103 \u00eentr-un declin accentuat, fiind \u00eencadrat\u0103 cu un statut de conservare nefavorabil. Cel mai mare efectiv cuib\u0103ritor al popula\u0163iei europene este \u00een Rom\u00e2nia. Ra\u0163a ro\u015fie prezint\u0103 dimorfism sexual pu\u0163in accentuat, ambele sexe av\u00e2nd un colorit general castaniu, cu mici diferen\u0163e, mai deschis pe flancuri \u015fi pe spate. Atrage aten\u0163ia, prin ochii masculului de culoare deschis\u0103, care sunt \u00eentr-un contrast evident cu penajul.<\/p>\n G\u00e2sca canadian\u0103<\/strong> (Branta canadensis<\/em>), ilustrat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 4,00 Lei<\/strong>, este o specie nativ\u0103 \u00een America de Nord \u0219i ierneaz\u0103 \u00een sudul Americii de Nord, inclusiv Mexic. Prefer\u0103 habitatele deschise, cu mult\u0103 vegeta\u021bie ierboas\u0103 scund\u0103. Se poate adapta la altitudini diverse \u015fi poate fi adesea observat\u0103 hr\u0103nindu-se pe terenuri cultivate, \u00een Europa devenind specie str\u0103in\u0103, invaziv\u0103. Este o specie de g\u00e2sc\u0103 de dimensiuni mari, cu g\u00e2tul lung, ciocul masiv \u0219i picioare mari. Sexele sunt similare, f\u0103r\u0103 diferen\u021bieri sezoniere, g\u00e2tul \u015fi capul sunt negre, pieptul este mai deschis la culoare, iar partea inferioar\u0103 a bur\u021bii este alb\u0103. Se eviden\u0163iaz\u0103 prin o pat\u0103 alb\u0103 pe b\u0103rbie.<\/p>\n Eiderul<\/strong> (Somateria mollissima<\/em>), redat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 10 Lei<\/strong>, este o ra\u021b\u0103 marin\u0103, din familia anatidelor, care tr\u0103ie\u0219te \u00een \u021b\u0103rile nordice, rareori ajung\u00e2nd, \u00een sezonul de iarn\u0103, \u0219i \u00een Rom\u00e2nia. Este o ra\u0163\u0103 de dimensiuni mari, poate ajunge p\u00e2n\u0103 la aproape de trei kg, motiv pentru care poate fi confundat\u0103 cu o g\u00e2sc\u0103. Are un zbor destul de rapid, put\u00e2nd atinge viteze de p\u00e2n\u0103 la 113 km\/h. Eiderul este distinctiv pentru forma sa robust\u0103 \u0219i ciocul mare \u00een form\u0103 de pan\u0103. Masculul este inconfundabil, cu penajul alb-negru \u0219i ceafa verde, iar femela este de culoare brun\u0103.<\/p>\n Ra\u0163a de p\u0103dure<\/strong> (Aix sponsa<\/em>), reprezentat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 16 Lei<\/strong>, este o ra\u0163\u0103 de dimensuni mici, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een America de Nord \u015fi Mexic, iar \u00een Europa este specie str\u0103in\u0103, invaziv\u0103. \u00ce\u015fi construie\u015fte cuibul \u00een scorburi de copaci, prefer\u0103 mla\u0219tinile \u00eemp\u0103durite, lacurile pu\u021bin ad\u00e2nci, zone acoperite de copaci dobor\u00e2\u021bi, arbu\u0219ti, plante palustre, unde se poate ascunde \u0219i hr\u0103ni. Prezint\u0103 un dimorfism sexual evident, masculii av\u00e2nd capul verzui, albastru-purpuriu. De la\u00a0 baza ciocului pornesc dou\u0103 linii albe pe deasupra ochiului p\u00e2n\u0103 spre spatele capului. Are ochii ro\u0219ii, g\u00e2tul \u0219i pieptul ruginii, laturile corpului cenu\u0219ii \u0219i spatele \u0219i coada negre. Femelele au penaj G\u00e2sca lui Magellan<\/strong> (Chloephaga picta<\/em>), redat\u0103 pe coli\u0163a dantelat\u0103, av\u00e2nd timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 32 Lei<\/strong>, face parte din genul Chloephaga<\/em>, care cuprinde un grup mic de cinci specii de g\u00e2\u015fte sud americane, G\u00e2sca de var\u0103<\/strong> (Anser anser<\/em>), ilustrat\u0103 pe plicul \u201eprima zi\u201d, este cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de g\u00e2sc\u0103 mare sau g\u00e2sc\u0103 cenu\u015fie. Din aceast\u0103 specie provine \u015fi g\u00e2sca domestic\u0103. Este o specie migratoare care sose\u015fte \u00een \u0163ar\u0103 \u00een luna februarie \u015fi pleac\u0103 \u00een luna noiembrie c\u0103tre nordul Africii. Toamna t\u00e2rziu se adun\u0103 \u00een grupuri, zbur\u00e2nd \u00een forma\u0163ie de \u201eV\u201d sau de unghi, stolurile fiind conduse prin rota\u0163ie de p\u0103s\u0103rile cu mai mult\u0103 experien\u0163\u0103. Perechile care cuib\u0103resc \u00een \u0163ar\u0103, prefer\u0103 Delta Dun\u0103rii \u015fi c\u00e2teva lacuri din sudul \u0163\u0103rii. Penajul este de culoare cenu\u015fiu-maro cu alb \u00een zona p\u00e2ntecelor \u015fi sub coad\u0103. G\u00e2sca de var\u0103 este cea mai mare specie din \u0163ar\u0103, cu o greutate de p\u00e2n\u0103 la patru kg.<\/p>\n
\ncafeniu-cenu\u0219iu cu inele albe \u00een jurul ochilor.<\/p>\n
\ncu cioc mic \u015fi un penaj frumos colorat. Sunt p\u0103s\u0103ri robuste care se hr\u0103nesc cu iarb\u0103. G\u00e2sca lui Magellan este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een sudul Americii de Sud \u015fi \u0162ara de Foc, aproape de str\u00e2mtoarea Magellan unde tr\u0103ie\u0219te de-a lungul coastelor \u0219i \u00een \u00eentinderi ierboase. Se caracterizeaz\u0103 printr-o diferen\u021b\u0103 clar\u0103 de culoare \u00een penajul celor dou\u0103 sexe: capul, g\u00e2tul \u0219i regiunea pectoral\u0103, sunt ro\u0219ii-maronii la femele \u015fi albe la masculi. Femela seam\u0103n\u0103 foarte mult cu g\u00e2sca cu cap ro\u0219u, cu care este adesea confundat\u0103. Frecventeaz\u0103 \u00een principal c\u00e2mpiile ierboase, tufi\u0219urile c\u00e2mpiilor semi-aride, paji\u0219tile \u0219i terenurile agricole. G\u00e2sca lui Magellan \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 efectivele neschimbate \u015fi nu se bucur\u0103 de un statut special de ocrotire pe Lista Ro\u015fie Interna\u0163ional\u0103. \u00cen decembrie \u015fi ianuarie multe g\u00e2\u015fte n\u0103p\u00e2rlesc de toate penele \u015fi pentru o perioad\u0103 de timp nu mai pot zbura.<\/p>\n