![\"\"](\"https:\/\/www.romfilatelia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/SITE_mc_Pictori-ai-bancnotelor-romanesti-compress.jpg\")
<\/a>Romfilatelia <\/strong>introduce \u00een circula\u021bie vineri, 20 mai a.c.<\/em> m\u0103rcile po\u0219tale ale unei tematici filatelice \u00eenscris\u0103 ca premier\u0103 na\u021bional\u0103 sub titlul \u201ePictori ai bancnotelor rom\u00e2ne\u0219ti\u201d<\/em><\/strong>.<\/p>\nImaginile ilustreaz\u0103 concep\u021biile \u0219i modalit\u0103\u021bile artistice de ilustrare a mesajului fiduciar pe care Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei dorea s\u0103-l transmit\u0103 popula\u021biei prin intermediul bancnotelor ce se programau a fi emise \u00een perioada anilor 1929-1947.<\/p>\n
Emisiunea este alc\u0103tuit\u0103 din 6 timbre, 6 minicoli, 2 plicuri \u201eprima zi\u201d \u0219i o map\u0103 filatelic\u0103 special\u0103.<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd cu deceniul al treilea al secolului XX, conducerea B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei se preocup\u0103 consecvent pentru extinderea moderniz\u0103rii dot\u0103rii tehnice aferente imprim\u0103rii biletelor de banc\u0103, care s\u0103 realizeze reproducerea policrom\u0103 a imaginilor acestora. \u00cen acela\u0219i timp, Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een paralel cu folosirea mijloacelor de securizare a tiparului, accept\u0103 o libertate de exprimare artistic\u0103 a mesajului fiduciar pe care institu\u021bia dorea s\u0103-l transmit\u0103 popula\u021biei. Drept urmare, iconografia biletelor de banc\u0103 \u00eencepe s\u0103 reflecte abordarea reprezent\u0103rilor legate de cultur\u0103, tradi\u021bii \u0219i civiliza\u021bie autohton\u0103.<\/p>\n
Desenele proiectelor de bancnote reproduse pe m\u0103rcile po\u0219tale ale emisiunii \u201ePictori ai bancnotelor rom\u00e2ne\u0219ti\u201d apar\u021bin arti\u0219tilor Nicolae Grigorescu, Ary Murnu, Gheorghe Chirovici, Alexandru Br\u0103tescu-Voine\u0219ti (fiul scriitorului cu acela\u0219i nume) \u0219i \u0218erban Zainea.<\/p>\n
Nicolae Grigorescu (1838-1907)<\/strong>, un mare maestru al penelului rom\u00e2nesc, a ilustrat \u00een picturile sale rezultatul simbiozei dintre realismul \u0218colii de la Barbizon, impresionism \u0219i simbolism. Este primul artist plastic ale c\u0103rui merite sunt r\u0103spl\u0103tite cu titlul de membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n Prezent la Paris (1861), la \u0218coala de Belle Arte \u00eel are printre colegi pe Pierre August Renoir. Mai apoi \u00ee\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te educa\u021bia artistic\u0103 al\u0103turi de pictorii de la Barbizon. Este primul pictor reporter de front al Rom\u00e2niei \u00een timpul R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103 (1877-1878) al\u0103turi de primul fotoreporter de front, Carol Popp de Szathm\u00e1ri. Despre abordarea subiectelor picturilor lui Grigorescu, scriitorul Alexandru Vlahu\u021b\u0103 vorbe\u0219te definitoriu: \u201eNu \u0219tiu dac\u0103 mai e pe lume vreo \u021bar\u0103 al c\u0103rui pitoresc s\u0103 se oglindesc\u0103 a\u0219a de limpede \u0219i de puternic \u00een opera unui artist\u2026\u201d.<\/p>\n Imaginea m\u0103rcii po\u0219tale cu valoarea nominal\u0103 de 2,70 Lei <\/strong>red\u0103 optimist \u0219i romantic \u201e\u021b\u0103r\u0103ncu\u021bele\u201d pictorului na\u021bional, la culesul roadelor bogatelor livezi arge\u0219ene. Aranjamentul grafic apar\u021bine desenatorului Ary Murnu.<\/p>\n Gheorghe Chirovici (1883-1968)<\/strong>, pictor, desenator \u0219i realizator de fresce religioase. A avut o scurt\u0103 ucenicie pe l\u00e2ng\u0103 pictori italieni de biserici, aleg\u00e2ndu-\u0219i singur drumul artistic dup\u0103 ce renun\u021b\u0103 la studiile \u00eencepute la \u0218coala de Belle Arte din Bucure\u0219ti. \u00cen crea\u021biile sale a fost vizibil influen\u021bat de stilul lui Nicolae Grigorescu, abord\u00e2nd \u00een mod special spiritualitatea religioas\u0103 a \u021b\u0103ranului rom\u00e2n. A cunoscut un mare succes la publicul vremii, un public tradi\u021bionalist. Printre cump\u0103r\u0103torii operelor sale s-a aflat \u0219i Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei. A fost un important reprezentant al artei afi\u0219ului \u00een Rom\u00e2nia. S-a remarcat, de asemenea, \u00een proiecte de amenaj\u0103ri de spa\u021bii publice, scenografie de teatru \u0219i oper\u0103. Este cunoscut, de asemenea, ca machetator de m\u0103rci po\u0219tale \u0219i bancnote.<\/p>\n \u00cen lumea m\u0103rcilor po\u0219tale Gh. Chirovici este prezent cu dou\u0103 emisiuni: 50 de ani de independen\u021b\u0103<\/em> \u0219i Po\u0219ta Aerian\u0103<\/em> (1931).<\/p>\n Imaginea m\u0103rcilor po\u0219tale cu valoarea nominal\u0103 de 3,50 Lei<\/strong> reproduce macheta unei bancnote \u00een care desenul ilustreaz\u0103 aspecte ale muncii c\u00e2mpului \u0219i ale str\u00e2ngerii roadelor p\u0103m\u00e2ntului \u00een condi\u021biile unei agriculturii rudimentare.<\/p>\n \u0218erban Zainea (1907-1990)<\/strong>, absolvent al \u0218colii de Belle Arte din Bucure\u0219ti, l-a avut ca profesor pe Camil Ressu. A devenit cunoscut publicului cu ocazia primei expozi\u021bii personale din anul 1928 de la Salonul Oficial de Grafic\u0103. \u00cen anul 1934 pleac\u0103 \u00een Italia unde devine cursant al Academiei de Belle Arte din Floren\u021ba. Revenit \u00een \u021bar\u0103 \u00een 1936, dup\u0103 angajarea la Fabrica de Timbre, este trimis pentru specializare la Viena pentru domeniul desenului \u0219i gravurii.<\/p>\n Timp de aproape trei decenii, \u00eencep\u00e2nd din 1940 a lucrat \u00een cadrul B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei, ocup\u00e2ndu-se \u00een principal de proiectele bancnotelor \u0219i timbrelor. Dintre realiz\u0103rile sale de excep\u021bie merit\u0103 prezentat\u0103 prima emisiune de m\u0103rci po\u0219tale rom\u00e2ne\u0219ti realizat\u0103 \u00een tehnica gravurii (intaglio<\/em> sau taille-douce<\/em>), pus\u0103 \u00een circula\u021bie \u00een anul 1955 cu tematica \u201eAnivers\u0103ri culturale\u201d. Marca po\u0219tal\u0103 cu portretul lui Schiller a fost considerat\u0103 de revista german\u0103 \u201eDie Sammler Lupe\u201d ca una din cele mai frumoase m\u0103rci po\u0219tale. De-a lungul activit\u0103\u021bii sale a realizat peste 100 de machete de m\u0103rci po\u0219tale dintre care 20 de imagini au fost realizate prin gravur\u0103 manual\u0103.<\/p>\n Imaginea proiectului bancnotei prezentate pe marca po\u0219tal\u0103 cu valoarea nominal\u0103 de 3,80 Lei<\/strong> prezint\u0103 alegoric domeniul muncii c\u00e2mpului \u00eentr-o compozi\u021bie \u00een care femeia t\u00e2n\u0103r\u0103, mama cu copilul sunt redate simetric \u00een ansamblul compozi\u021biei \u00eempreun\u0103 cu doi b\u0103rba\u021bi echipa\u021bi cu unelte specifice muncii ogoarelor. \u00cen mod voit, desenatorul scoate \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i frumuse\u021bea costumelor na\u021bionale.<\/p>\n Ary Murnu Gheorghiades (1881-1971)<\/strong>, cunoscut mai ales sub numele de Ary Murnu, pictor \u0219i grafician, a fost tat\u0103l sculptorului Ion Lucian Murnu \u0219i fratele mai mic al scriitorului \u0219i istoricului George Murnu (membru al Academiei Rom\u00e2ne). A f\u0103cut studiile gimnaziale \u0219i liceale la Budapesta, dup\u0103 care s-a \u00eenscris la Kunstakademie<\/em> din M\u00fcnchen. A studiat apoi \u00eentre 1902-1904 artele frumoase la Ia\u0219i \u0219i la Bucure\u0219ti.<\/p>\n A fost cunoscut\u0103 pasiunea lui Ary Murnu pentru scrierile poetului Mihai Eminescu, materializat\u0103 prin ilustrarea mai multor poezii (Luceaf\u0103rul, C\u0103lin, F\u0103t-Frumos din tei, Pe l\u00e2ng\u0103 plopii f\u0103r\u0103 so\u021b<\/em> etc.).<\/p>\n Artistul a mai realizat picturi peisagistice, caricaturi \u0219i ilustra\u021bii pentru c\u0103r\u021bile unor cunoscu\u021bi autori: Cezar Petrescu, Mihail Sebastian, Ion Creang\u0103, Alexandru Vlahu\u021b\u0103 \u0219i care s-au bucurat de frumoase aprecieri \u00een cadrul Expozi\u021biilor personale.<\/p>\n Cu Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei a avut numeroase colabor\u0103ri, at\u00e2t prin prezentarea de proiecte proprii c\u00e2t \u0219i prin executarea machetelor grafice care \u00eensumau detalii ale picturilor lui Nicolae Grigorescu.<\/p>\n M\u0103rcile po\u0219tale cu valorile nominale de 4,50 Lei<\/strong> \u0219i 10,50 Lei<\/strong> prezint\u0103 o alegorie \u00een care agricultura \u0219i industria se reg\u0103sesc ca teme ale economiei epocii, respectiv portretele de lupt\u0103 ale marilor domnitori Mihai Viteazul \u0219i \u0218tefan cel Mare.<\/p>\n Alexandru Br\u0103tescu-Voine\u0219ti (1897-1995)<\/strong>, pictor \u0219i grafician, a fost fiul scriitorului cunoscut sub acela\u0219i nume. A urmat la Paris studii de pictur\u0103 \u00eentre anii 1921-1926. Este cunoscut ca un talentat ilustrator de carte. Din p\u0103cate nu se cunosc am\u0103nunte privind biografia acestuia. A realizat ilustra\u021bii de carte \u0219i pictur\u0103 mural\u0103 \u0219i este cunoscut ca autorul mai multor proiecte de m\u0103rci po\u0219tale \u0219i bancnote. Colaborarea cu filatelia se reg\u0103se\u0219te \u00een machetarea a dou\u0103 emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale: \u201ePlante industriale\u201d<\/em> (1955) \u0219i \u201eLuna P\u0103durii\u201d<\/em> (1956).<\/p>\n Imaginea m\u0103rcii po\u0219tale cu valoarea nominal\u0103 de 10 Lei<\/strong> reproduce macheta pictorului din care respir\u0103 atmosfera idilic\u0103 ale arealelor pastorale reg\u0103sit\u0103 \u00een frumuse\u021bea p\u0103\u0219unilor montane.<\/p>\n