\u00cen acest an, sub genericul Europa 2022<\/strong>, PostEurop, organism al Uniunii Po\u0219tale Universale, agen\u021bie specializat\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite, a ales tematica \u201ePove\u0219ti \u0219i Mituri\u201d<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Romfilatelia<\/strong> va introduce \u00een circula\u021bie vineri, 8 aprilie a.c.<\/em>, emisiunea, alc\u0103tuit\u0103 din dou\u0103 timbre, dou\u0103 blocuri dantelate, dou\u0103 minicoli, un plic prima zi \u0219i un album filatelic special.<\/p>\n

Romfilatelia<\/strong> a abordat ca subiecte pentru ilustrarea m\u0103rcilor po\u0219tale Legenda bourului Moldovei<\/em> (pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 10 lei<\/strong>) \u0219i Legenda primului timbru \u201eCap de bour\u201d<\/em> (pe marca po\u0219tal\u0103 cu valoarea de 16 lei<\/strong>).<\/p>\n

\u00cen \u201eLegenda bourului Moldovei\u201d<\/em> este descris\u0103 lupta domnitorului desc\u0103lec\u0103tor Drago\u0219 Vod\u0103, cu un bour, pe malul unei ape curg\u0103toare, \u00een care, \u00een timpul luptei, s-a \u00eenecat c\u0103\u021belu\u0219a cu numele de Molda, la care \u021binea foarte mult. Conform pove\u0219tii, apa a primit numele de Moldova, preluat mai apoi de \u021binutul cunoscut istoric ca \u021aara Moldovei.<\/p>\n

\u00cen partea de miaz\u0103-noapte a neasemuitului Ardeal se afl\u0103 un \u021binut de o frumuse\u021be aparte: Maramure\u0219ul Voievodal. Acolo, cerul se sprijin\u0103 pe turlele \u00eenalte ale bisericilor din lemn, la construc\u021bia c\u0103rora me\u0219teri ne\u00eentrecu\u021bi nu au folosit nici m\u0103car un cui de fier.<\/p>\n

Acolo, izvoarele limpezi \u00ee\u0219i salt\u0103 apa peste praguri de piatr\u0103, \u00eeng\u00e2n\u00e2nd o muzic\u0103 tainic\u0103, preluat\u0103 de strunele ceterelor \u0219i \u00een vuietul tulnicelor. Moro\u0219enii, m\u00e2ndri, cu sufletul pur, sunt urma\u0219ii celor ce au dat numele \u021binutului, voievozii f\u0103c\u0103tori de istorie adev\u0103rat\u0103 \u0219i durabil\u0103.<\/p>\n

\u00cen \u021aara Maramure\u0219ului existau, \u00een secolul al XIV-lea, \u0219apte cnezate (teritorii aflate sub jurisdic\u021bia unui conduc\u0103tor, numit cneaz). Unul dintre cele mai de seam\u0103 cnezate a fost cel de la Cuhea, zis \u0219i al Bogd\u0103ne\u0219tilo<\/em>r. Era situat pe Valea Vi\u0219eului \u0219i pe cursul superior al Izei. La Cuhea se afla centrul de c\u00e2rmuire \u0219i administrare, re\u0219edin\u021b\u0103 a familiei voievodale din care se trage Bogdan I, \u00eentemeietorul Moldovei.<\/p>\n

Cnezatele ap\u0103ruser\u0103 ca forme organizate de rezisten\u021b\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00eempotriva expansiunii maghiare. Cnezii locali alegeau, la r\u00e2ndul lor, un voievod al tuturor rom\u00e2nilor din Maramure\u0219 (Voyvoda Olachorum de Maramurisio<\/em>).<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 demnitate se afla, \u00een anul 1343, legendarul Drago\u0219, peregrin \u00een fruntea unei armate pus\u0103 \u00een slujba regelui Ludovic de Anjou al Ungariei.<\/p>\n

Urma\u0219 al lui Carol Robert, Ludovic a continuat politica de expansiune, care, \u00een acel moment, presupunea imperios \u00eendep\u0103rtarea pericolului invaziei t\u0103tare de la hotarele regatului, accept\u00e2nd ca solu\u021bie \u0219i ajutorul voievozilor rom\u00e2ni (socoti\u021bi vasali).<\/p>\n

\u00centr-o asemenea situa\u021bie, \u00eenso\u021bit de o ceat\u0103 de o\u0219teni c\u0103l\u0103ri, voievodul Drago\u0219 \u00eenainta pe unul din \u00eengustele drumuri ale codrilor seculari ai Bucovinei, spre \u021binuturile r\u0103s\u0103ritene, unde c\u00e2mpiile \u00eentinse erau luate \u00een st\u0103p\u00e2nire de hoardele t\u0103t\u0103r\u0103\u0219ti.<\/p>\n

Undeva, \u00een fa\u021ba o\u0219tii, c\u00e2inii \u00eenso\u021bitori, av\u00e2nd \u00een frunte un frumos exemplar al rasei, c\u0103\u021beaua Molda, apar\u021bin\u00e2nd voievodului, \u00eencepuser\u0103 s\u0103 dea semne de ner\u0103bdare, \u00eendem\u00e2nd parc\u0103 la iu\u021birea mersului.<\/p>\n

Dup\u0103 un timp, drumul \u00eencepea s\u0103 se l\u0103rgeasc\u0103, oprindu-se \u00eentr-o frumoas\u0103 paji\u0219te care m\u0103rginea malurile unui r\u00e2u limpede \u0219i iute.<\/p>\n

Dincolo de r\u00e2u, o\u0219tenilor li se dezv\u0103lui o imagine nea\u0219teptat\u0103: un falnic \u0219i fioros bour privind de sub r\u0103muri\u0219ul larg al unui copac la c\u00e2inii, care, a\u0219eza\u021bi \u00een linie pe malul r\u00e2ului, l\u0103trau furio\u0219i, f\u0103r\u0103 a avea curajul s\u0103 \u00eencerce r\u0103ceala apei. Lovind puternic p\u0103m\u00e2ntul cu picioarele din fa\u021b\u0103, bourul se puse \u00een mi\u0219care spre animalele zgomotoase. \u021a\u00e2\u0219nind din aliniamentul malului, Molda s\u0103ri
\n\u00een apele r\u00e2ului, ajung\u00e2nd repede pe malul opus. Bourul, pu\u021bin uimit, \u00eencetini pu\u021bin, dar \u00ee\u0219i relu\u0103 energic mersul atunci c\u00e2nd Molda ar\u0103t\u0103 clar pornirea spre atac. Smulg\u00e2nd brazde de iarb\u0103, izbitura cu coarnele arunc\u0103 trupul c\u00e2inelui \u00een sus, iar bourul, parc\u0103 dup\u0103 un calcul bine f\u0103cut, se afl\u0103 imediat pe locul unde acesta urma s\u0103 cad\u0103, aplic\u00e2ndu-i o nou\u0103 lovitur\u0103, de data aceasta mortal\u0103. S\u00e2ngele n\u0103v\u0103li brusc \u00een obrajii voievodului \u0219i mai \u00eenainte ca o\u0219tenii s\u0103 fac\u0103 vreo mi\u0219care, acesta \u00ee\u0219i struni calul, av\u00e2nt\u00e2ndu-se cu furie spre fiorosul animal. Ajuns \u00een apropierea bourului, calul se ab\u0103tu spre dreapta, evit\u00e2nd o ciocnire direct\u0103. Osta\u0219ii \u00eencordaser\u0103 arcurile dar se temeau s\u0103 slobozeasc\u0103 s\u0103ge\u021bile, de team\u0103 de a nu-l r\u0103ni pe voievod.<\/p>\n

Drago\u0219 se dep\u0103rtase gr\u0103bit printr-o scurt\u0103 ocolire \u0219i scosese de l\u00e2ng\u0103 obl\u00e2nc buzduganul greu, cu col\u021bi de o\u021bel. Calul, strunit puternic, se \u00eendrept\u0103 din nou spre bourul care, cu capul \u00een jos, aproape ating\u00e2nd iarba, se deplasa amenin\u021b\u0103tor spre c\u0103l\u0103re\u021b. Pentru o clip\u0103 \u00ee\u0219i ridic\u0103 privirea spre cel ce-i \u00eenc\u0103lcase teritoriul. Cu o for\u021b\u0103 neobi\u0219nuit\u0103, buzduganul voievodului a fost azv\u00e2rlit direct \u00een fruntea animalului. S\u00e2ngele r\u0103nilor ap\u0103ruse la vedere \u0219i mersul bourului se \u00eentrerupse \u00eentr-o \u00eengenunchere \u00eenceat\u0103. O\u0219tenii, care, \u00eentre timp, trecuser\u0103 r\u00e2ul, aruncar\u0103 din \u0219a l\u0103ncile lor scurte asupra trupului c\u0103zut, provoc\u00e2ndu-i zeci de r\u0103ni, prin care for\u021ba animalului se scurgea odat\u0103 cu via\u021ba lui.<\/p>\n

Realitate sau legend\u0103, povestea a continuat cu \u00eenmorm\u00e2ntarea Moldei \u0219i botezarea r\u00e2ului cu numele de Moldova.<\/p>\n

Armatele t\u0103t\u0103r\u0103\u0219ti au fost \u00eenvinse iar voievodul Drago\u0219 avea s\u0103 revin\u0103 mai t\u00e2rziu la Baia, cetatea lui de domnie, unde porunce\u0219te s\u0103 i se coas\u0103 cu fir de aur, pe steagurile domne\u0219ti, chipul capului bourului r\u0103pus de el \u00een condi\u021bii de mare pericol. \u00cen cei \u0219apte ani de domnie care au urmat, s-au succedat \u00een scaunul micii Moldove, Drago\u0219, Sas\u00a0 (fiul lui Drago\u0219) \u0219i Balc (fiul lui Sas). Oamenii locului suportau \u00eens\u0103 cu r\u0103zvr\u0103tire suveranitatea impus\u0103 de regele Ungariei.<\/p>\n

\u00cen anul 1359, sprijinit de moldovenii dornici de neat\u00e2rnare, sose\u0219te la Baia, voievodul Bogdan. Sas este alungat, iar Bogdan devine conduc\u0103torul Moldovei Mari (prin ad\u0103ugarea la Moldova Mic\u0103 a lui Drago\u0219, a tuturor forma\u021biunilor politice de pe teritoriul Moldovei).<\/p>\n

Peste exact 500 de ani, \u00een 1859, Moldova Mare avea s\u0103 mai adauge o nou\u0103 \u021bar\u0103, Muntenia, sub sceptrul unui singur domnitor, Alexandru Ioan Cuza.<\/p>\n

Flamurile lui Bogdan I au continuat s\u0103 poarte imaginea capului de bour, preluat\u0103 \u00een timp de sculptorii ce \u00eempodobeau cu ornamente bisericile domne\u0219ti. Ludovic de Anjou recunoa\u0219te, dup\u0103 c\u00e2teva b\u0103t\u0103lii pierdute, ie\u0219irea Moldovei de sub Coroana Sf\u00e2ntului \u0218tefan prin Diploma Regal\u0103 (2 februarie 1365).<\/p>\n

La aproape un secol de la \u00eensc\u0103unarea lui Bogdan I, pe steagurile Moldovei purtate de vitejii osta\u0219i ai lui \u0218tefan cel Mare, sclipea din \u021bes\u0103tura firelor de aur, stema \u021b\u0103rii av\u00e2nd ca imagine central\u0103 Capul de Bour.<\/p>\n

Istoria a ad\u0103ugat noi \u00eenscrisuri, ajung\u00eend \u00eentr-un timp \u00een capitala Moldovei, Ia\u0219ul anului 1858. Acolo \u0219i atunci, \u00een luna iulie, se tip\u0103reau primele m\u0103rci po\u0219tale, al c\u0103ror desen reproducea, al\u0103turi de goarna po\u0219tei<\/em>, Capul de bour<\/em>, av\u00e2nd \u00eentre coarne o stea \u00een cinci col\u021buri. Desenul, al c\u0103rui autor nu v\u0103zuse niciodat\u0103 un bour (acest animal disp\u0103ruse \u00een secolul XVII), reproduce vag adev\u0103rata\u00a0 imagine a bourului s\u0103lbatic, \u00eens\u0103 obi\u0219nui\u021bi cu stema \u021b\u0103rii lor, moldovenii nu au ripostat critic la lipsa de veridicitate a imaginii.<\/p>\n

Apari\u021bia m\u0103rcii po\u0219tale era o surpriz\u0103 pentru locuitorii Moldovei \u0219i pentru func\u021bionarii Po\u0219tei, astfel c\u0103 o alt\u0103 neconcordan\u021b\u0103 a fost trecut\u0103 cu vederea: inscrip\u021bionarea timbrului prin cuvintele PORTO SCRISORI \u00een loc de FRANCO SCRISORI. (PORTO este taxa pl\u0103tit\u0103 la primirea coresponden\u021bei, spre deosebire de FRANCO, ce denume\u0219te plata anticipat\u0103, la expediere).<\/p>\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen acest an, sub genericul Europa 2022, PostEurop, organism al Uniunii Po\u0219tale Universale, agen\u021bie specializat\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite, a […]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":2057137,"template":"","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}}},"product_cat":[2688,2618],"product_tag":[],"class_list":{"0":"post-2030476","1":"product","2":"type-product","3":"status-publish","4":"has-post-thumbnail","6":"product_cat-2688","7":"product_cat-colectii-anuale","8":"desktop-align-left","9":"tablet-align-left","10":"mobile-align-left","12":"first","13":"instock","14":"taxable","15":"shipping-taxable","16":"product-type-grouped","17":"add-to-wishlist-before_image"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product\/2030476"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2057137"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2030476"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_cat&post=2030476"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_tag&post=2030476"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}