![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/SITE_mc_Octav-Bancila.jpg\")
<\/a>\u201eCred c\u0103 nici un pictor, de la Grigorescu \u00eencoace,\nnu s-a bucurat de at\u00e2ta popularitate \u0219i de at\u00e2ta dragoste
\nsincer\u0103 \u00een largile p\u0103turi, ale poporului, ca me\u0219terul B\u0103ncil\u0103\u2026<\/em><\/p>\n
\u0218i pe bun\u0103 dreptate.\u201d<\/em><\/p>\n \u00a0<\/em>Nicolae Tonitza, 1936<\/strong><\/p>\n Romfilatelia<\/strong> abordeaz\u0103 tematica Art\u0103<\/em>, dedic\u00e2nd o emisiune aniversar\u0103 renumitului pictor Octav B\u0103ncil\u0103, la cea de-a 150-a aniversare de la na\u0219tere<\/em><\/strong> \u0219i va fi introdus\u0103 \u00een circula\u021bie, joi, 17 februarie a.c.<\/em><\/p>\n Viitorul pictor, s-a n\u0103scut la 4 februarie 1872, la Boto\u0219ani.<\/p>\n R\u0103mas orfan (de la v\u00e2rsta de 4 ani) a fost crescut de sora sa Sofia, so\u021bia sociologului, publicistului \u0219i omului politic Ion N\u0103dejde, adept al ideilor socialismului.<\/p>\n Dup\u0103 studiile primare \u0219i gimnaziale, la Ia\u0219i, se \u00eenscrie la \u0218coala de Arte Frumoase, ca elev al pictorilor Temele muncitore\u0219ti \u0219i revolu\u021bionare s-au reg\u0103sit \u00een picturile sale prezentate \u00eentr-o expozi\u021bie din anul 1909 la Bucure\u0219ti \u0219i care vor provoca o reac\u021bie puternic\u0103 din partea autorit\u0103\u021bilor care-i vor cenzura unele lucr\u0103ri.<\/p>\n \u00cen anul 1913 picteaz\u0103 la Agapia unde \u00eel cunoa\u0219te pe scriitorul \u0219i academicianul Gala Galaction, de care \u00eel va lega o str\u00e2ns\u0103 prietenie.<\/p>\n \u00cen anul Primului R\u0103zboi Mondial se afl\u0103 la Cartierul general al Armatei \u0219i particip\u0103 la expozi\u021bia Arta Rom\u00e2n\u0103<\/em> cu 138 de tablouri. Prime\u0219te elogioase aprecieri din partea lui Nicolae Tonitza.<\/p>\n Dup\u0103 organizarea mai multor expozi\u021bii, la Ia\u0219i \u0219i Bucure\u0219ti, \u00een anul 1940 se mut\u0103 \u00een capitala Rom\u00e2niei pe Strada \u0218tirbei Vod\u0103 nr. 111. Dup\u0103 participarea la Salonul Moldovei (unde a primit Premiul Na\u021bional al Moldovei) \u0219i la expozi\u021bia colectiv\u0103 din Bucure\u0219ti cu Costache Agafi\u021bei, Corneliu Baba, Mihai C\u0103m\u0103ru\u021b, Nicolae Popa, Alexandru Clavel, Ion Marsic \u0219i sculptorul Ion Marinescu. Octav B\u0103ncil\u0103 moare, \u00een locuin\u021ba sa, la 3 aprilie 1944.<\/p>\n Lucr\u0103rile pictorului au fost selec\u021bionate \u00een anii ce au urmat pentru expozi\u021bii organizate la Budapesta, Moscova \u0219i Paris.<\/p>\n F\u0103r\u0103 s\u0103 fie remarcat ca un maestru al culorii, pictorul a oferit tablourilor sale un colorit specific expresionismului, culoarea fiind subordonat\u0103 desenului.<\/p>\n El se \u00eenscrie \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103 drept cel mai reprezentativ pictor protestatar \u0219i revolu\u021bionar. Este cunoscut faptul c\u0103 dup\u0103 \u00eentoarcerea de la studii din Germania, se reg\u0103se\u0219te \u00een mijlocul unor evenimente sociale legate de cauzele care au declan\u0219at r\u0103scoalele din anul 1907.<\/p>\n Din punct de vedere pictural, contactul cu Academia de Arte Frumoase din M\u00fcnchen l-a apropiat de maniera expresionismului \u0219i secessionismului german.<\/p>\n Valoarea originalit\u0103\u021bii lui B\u0103ncil\u0103 este dat\u0103 de tablourile expresioniste, militante veridice \u0219i critice.<\/p>\n \u00cen evolu\u021bia picturii rom\u00e2ne\u0219ti, lucr\u0103rile sale r\u0103m\u00e2n ca o manifestare aparte, ca o culme a expresionismului, artistul fiind considerat o figur\u0103 original\u0103 cu mare putere de convingere prin arta sa realist\u0103, prin duritatea temelor, prin compasiunea sa sentimental\u0103 fa\u021b\u0103 de cei oropsi\u021bi. Ca o extindere a domeniului tematic care l-a consacrat, Octav B\u0103ncil\u0103 a realizat numeroase portrete, naturi statice, desene \u0219i tablouri cu flori (\u00een care se reg\u0103sesc generos crizantemele \u0219i florile de liliac). Dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m la acestea \u0219i peisajele, pictorul este \u00eentr-adev\u0103r un pictor de colec\u021bie. De-a lungul \u00eentregii sale cariere artistice pictorul a relizat cca. 1.500 de tablouri.<\/p>\n O caracterizare definitorie a personalit\u0103\u021bii contemporane a pictorului o face Gala Galaction: \u201ePictura lui \u00ee\u021bi spune silin\u021b\u0103 serioas\u0103 \u0219i aspr\u0103. Imperfec\u021biunile constatate par c\u0103 vor c\u0103dea \u00een p\u00e2nzele viitoare, mul\u021bumit\u0103 sfor\u021b\u0103rilor neobosite de care \u00eel sim\u021bi capabil pe acest muncitor b\u0103rbos \u0219i g\u00e2nditor. St\u00e2ng\u0103ciile acestui pictor nu te sup\u0103r\u0103!… Octav B\u0103ncil\u0103 nu se joac\u0103, ci cuget\u0103 \u0219i simte. S\u0103 salut\u0103m \u00een Octav B\u0103ncil\u0103 pe artistul \u00eendr\u0103gostit de cei mul\u021bi, de cei buni, de cei mai nedrept\u0103\u021bi\u021bi dintre noi!\u201d. (revista Flac\u0103ra, 15 februarie 1914)<\/p>\n B\u0103tr\u00e2n croitor<\/em><\/strong><\/p>\n Tabloul, reprodus pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 4 lei<\/strong>, este o lucrare din patrimoniul Muzeului de Art\u0103 Ia\u0219i.<\/p>\n Al\u0103tur\u00e2ndu-se unei serii \u00een care se mai reg\u0103sesc Peticarul<\/em> \u0219i Cizmarul<\/em>, pictura red\u0103 un aspect al vie\u021bii me\u0219te\u0219ugarilor s\u0103raci evrei, care-\u0219i c\u00e2\u0219tigau cu trud\u0103 existen\u021ba. Personajul tabloului denot\u0103 totu\u0219i un optimism vizibil degajat de \u021binuta dreapt\u0103 a b\u0103tr\u00eenului \u0219i de \u00eembr\u0103c\u0103mintea original\u0103 redat\u0103 cu volume u\u0219or observabile, realizate din pete de culoare \u0219i tu\u0219e drepte, suger\u00e2nd \u021bes\u0103tura materialului.<\/p>\n Condura\u0219i<\/em><\/strong><\/p>\n Pictura este ilustrat\u0103 pe timbrul cu valoarea de 6,50 lei <\/strong>\u0219i face parte din patrimoniul Muzeului de Art\u0103 Ia\u0219i.<\/p>\n \u00cen afara crizantemelor \u0219i liliacului, cele mai \u00eendr\u0103gite flori de c\u0103tre pictor, florile de gr\u0103din\u0103 ale gospod\u0103riilor din Ia\u0219i se reg\u0103sesc \u0219i ele \u00een tablourile lui B\u0103ncil\u0103. \u00centre acestea, condura\u0219ii, prezen\u021be obi\u0219nuite, cu fundalul verde, bogat, al frunzelor mari, ofer\u0103 privitorilor frumuse\u021bea luminoas\u0103 a culorilor florilor, pe care pictorul le red\u0103 cu m\u0103iestrie \u0219i ging\u0103\u0219ie \u00een lucrarea sa.<\/p>\n Secer\u0103toarea<\/em><\/strong>, ulei pe p\u00e2nz\u0103, 1922, <\/em><\/strong>din patrimoniul Muzeului Na\u021bional Cotroceni, este ilustrat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 10 lei<\/strong>.<\/p>\n \u021a\u0103ranca, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een ie, cu secera \u00een m\u00e2n\u0103, l\u00e2ng\u0103 un snop de gr\u00e2u, \u00een atmosfera fierbinte a unei zile de var\u0103, red\u0103 vizibil truda secer\u0103torilor. Cromatica atent g\u00e2ndit\u0103, respir\u0103 atmosfera creat\u0103 de lumina puternic\u0103 a soarelui \u0219i c\u0103ldura anotimpului, constituindu-se ca un fundal original, sugestiv, de prezenetare \u0219i a costuma\u021biei tradi\u021bionale a secer\u0103toarei.<\/p>\n Natur\u0103 static\u0103 cu mere<\/em><\/strong>, ulei pe p\u00e2nz\u0103, al doilea sfert al sec. XX, din patrimoniul Muzeului Na\u021bional Cotroceni, <\/em>este redat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 10,50 lei<\/strong>.<\/p>\n Un aranjament \u00een care \u00eempletirea co\u0219ului de nuiele, merele, a\u0219ezate \u00een co\u0219 \u0219i pe masa pe care se mai afl\u0103 un obiect artizanal (ulciorul \u00eenalt de ceramic\u0103), se materializeaz\u0103 ca un tablou cu acoperire aproape integral\u0103 a suprafe\u021bei, \u00een care fundalul \u00eentunecat asigur\u0103 prim-planul expresiv cromatic al suprafe\u021bei fructelor \u0219i vizibilitatea dublurii obiectelor prin oglindirea \u00een suprafa\u021ba suportului de sus\u021binere.<\/p>\n
\nGheorghe Panaitescu Bardasare \u0219i Constantin Stahi. Beneficiar al unei burse de studii, pleac\u0103 la M\u00fcnchen la Academia de Arte Frumoase condus\u0103 de Nikolaos Gyzis. Dup\u0103 absolvire (1898) face o c\u0103l\u0103torie \u00een Italia \u0219i Fran\u021ba revenind mai apoi \u00een atelierul s\u0103u din curtea Mitropoliei Ia\u0219ului. A frecventat la Ia\u0219i Cercul democrat studen\u021besc<\/em>, format \u00een jurul profesorului Paul Bujor. Tributar al ideilor socialiste, a \u00eenfiin\u021bat \u00een anul 1919, \u00eempreun\u0103 cu Constantin Ion Parhon \u0219i cu Paul Bujor Partidul Muncitor<\/em>, care a fuzionat la scurt timp cu Partidul \u021a\u0103r\u0103nesc<\/em>.<\/p>\n