![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/SITE_mc_Personalitati_uzuale-scaled.jpg\")
<\/a><\/p>\n\u201eMuzica oglinde\u0219te toate misterioasele ondula\u021bii <\/em><\/p>\n ale sufletului, f\u0103r\u0103 putin\u021ba de pref\u0103c\u0103torie.\u201d <\/em><\/p>\n George Enescu<\/strong><\/p>\n \u201eMuncind asupra pietrei, descoperi Spiritul \u2013 t\u0103inuit \u00een materie… \u0219i urm\u0103resc g\u00e2ndurile materialului.\u201d\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n Constantin Br\u00e2ncu\u0219i<\/strong><\/p>\n \u201eAcest Coand\u0103 face ceea ce a\u0219 fi vrut eu \u00eens\u0103mi <\/em><\/p>\n s\u0103 fac pentru omenire… <\/em><\/p>\n B\u0103iatul \u0103sta s-a n\u0103scut cu 30 de ani dac\u0103 nu, <\/em><\/p>\n cu 50 de ani mai devreme.\u201d<\/em><\/p>\n Gustave Eiffel<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Pentru introducerea \u00een circula\u021bie a primelor m\u0103rci po\u0219tale din anul 2022, \u00een data de 5 ianuarie, <\/em>Romfilatelia<\/strong> a realizat o serie de timbre uzuale cu tematica \u201ePersonalit\u0103\u021bi<\/em>\u201d<\/strong>, format\u0103 din nou\u0103 valori nominale.<\/p>\n Renumitul diplomat \u0219i istoric Neagu Djuvara, afirma \u00eentr-un comentariu pentru albumul \u201eRom\u00e2ni de centenar\u201d: \u201eDou\u0103 mari personalit\u0103\u021bi a dat Rom\u00e2nia lumii: George Enescu \u0219i Constantin Br\u00e2ncu\u0219i\u201d. La aceast\u0103 apreciere trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u0219i numele marelui inventator Henri Coand\u0103, pionierul de necontestat al inventicii zborului, numit de marii speciali\u0219ti ai domeniului \u201ep\u0103rintele avia\u021biei cu reac\u021bie\u201d.<\/p>\n N\u0103scut la Liveni-V\u00e2rnav, Boto\u0219ani, la 19 august 1881, George Enescu<\/strong> s-a format ca muzician \u0219i instrumentist \u00een urma studiilor f\u0103cute la Viena \u0219i Paris unde i-a avut ca mae\u0219tri pe Massenet, Faur\u00e9, G\u00e9dalge \u0219i Marsick. Printre colegii viitorului geniu al muzicii s-au aflat Cortot, Thibaud \u0219i Ravel.<\/p>\n Talentul lui George Enescu s-a manifestat din frageda lui tinere\u021be: \u201ela 13 ani c\u00e2nta la fel de str\u0103lucit la vioar\u0103 ca \u0219i la pian\u201d (Bernard Gavoty). La 16 ani compunea Poema rom\u00e2n\u0103, <\/em>lucrarea cea mai \u00eendr\u0103git\u0103 de Regele Mihai I \u00een timpul exilului.<\/p>\n O reprezentant\u0103 de seam\u0103 a Regalit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, Regina Elisabeta, a avut o deosebit\u0103 apreciere a talentului \u0219i personalit\u0103\u021bii marelui Enescu, materializat\u0103 \u0219i \u00eentr-un dar de mare pre\u021b oferit acestuia la v\u00e2rsta de 17 ani, edi\u021bia complet\u0103 a operelor lui Bach, editate la Leipzig (60 de volume). Leg\u0103tura special\u0103 dintre Regin\u0103 \u0219i compozitor este demonstrat\u0103 \u0219i de faptul c\u0103 \u00een finalul Poemei rom\u00e2ne<\/em> se reg\u0103se\u0219te Imnul Regal al Rom\u00e2niei.<\/p>\n Lucrarea de referin\u021b\u0103 a marelui compozitor este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, opera Oedip, <\/em>care a fost compus\u0103 \u0219i definitivat\u0103 dup\u0103 dou\u0103 decenii (1910-1930). Dar adev\u0103rata recunoa\u0219tere \u0219i pre\u021buire a ap\u0103rut dup\u0103 anul 2000, c\u00e2nd, la Opera din Frankfurt (2013) \u0219i la Royal Opera House (2017) este montat\u0103 \u0219i apreciat\u0103 ca fiind \u201ecu adev\u0103rat una dintre marile opere ale secolului XX\u201d. Lumea \u00eel redescoper\u0103 astfel pe Enescu \u00een postura de personalitate universal\u0103, care se \u00eenscrie \u00een v\u00e2rful piramidei de cristal a \u0219colii componistice rom\u00e2ne\u0219ti. A abordat toate formele \u0219i genurile muzicale de la cele mici (lied, cor, miniatur\u0103 instrumental\u0103), p\u00e2n\u0103 la simfonie, poem simfonic \u0219i oper\u0103.<\/p>\n Marele Om \u0219i ilustrul muzician al lumii, a murit singur, exilat la Paris, dar ca o compensare binemeritat\u0103, milioanele de oameni \u00eei \u0219tiu numele iar crea\u021biile lui \u00ee\u0219i revars\u0103 fermecata armonie a sunetelor pe toate meridianele continentelor planetei.<\/p>\n Viitorul mare sculptor Constantin Br\u00e2ncu\u0219i<\/strong>, s-a n\u0103scut \u00een satul Hobi\u021ba, comuna Pe\u0219ti\u0219ani, jud. Gorj, la 21 februarie 1876. Dup\u0103 cursuri urmate la \u0218coala de arte \u0219i meserii din Craiova, este trimis \u00een 1897 la Viena pentru realizarea de lucr\u0103ri decorative \u00een lemn, comandate pentru Castelul Pele\u0219.<\/p>\n Dup\u0103 absolvirea \u0218colii de Belle Arte din Bucure\u0219ti, pleac\u0103 prin Viena, M\u00fcnchen \u0219i Elve\u021bia, la Paris, petrec\u00e2nd o scurt\u0103 perioad\u0103 de timp \u00een atelierul sculptorului Rodin, unde are drept companion un alt viitor rom\u00e2n de renume, Henri Coand\u0103.<\/p>\n Br\u00e2ncu\u0219i se afla \u00een perioada c\u00e2nd gloriile Parisului se numeau Matisse, Picasso, Chagall, Max Ernst. \u00cei are printre prieteni pe Modigliani, Henri Rousseau, Apollinaire \u0219i Marcel Duchamp.<\/p>\n Lucr\u0103rile sale sunt expuse pentru prima dat\u0103 \u00een 1906 la Paris \u0219i mai apoi \u00een 1908 la Bucure\u0219ti, \u00een cadrul expozi\u021biei Tinerimea Artistic\u0103. <\/em>La Bucure\u0219ti ob\u021bine \u00een anul 1912 premiul I, la Salonul Oficial. Urmeaz\u0103 particip\u0103rile la Expozi\u021bia de Art\u0103 Modern\u0103 din New York \u0219i apoi la Chicago \u0219i Boston. \u00cen tot ce va urma dup\u0103 operele sale Rug\u0103ciunea, Cumin\u021benia p\u0103m\u00e2ntului, S\u0103rutul, Muza adormit\u0103, <\/em>artistul se va sim\u021bi cople\u0219it de misterioasele for\u021be ale universului, de formele primordiale \u0219i de forma pur\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se desprind\u0103 de sursele de inspira\u021bie ale meleagurilor natale.<\/p>\n Br\u00e2ncu\u0219i afirma, cu \u00een\u021belepciunea b\u0103tr\u00e2nilor Gorjului, c\u0103 a venit la Paris purt\u00e2nd \u00een traist\u0103 legendele str\u0103bune rom\u00e2ne\u0219ti. Acestea pot fi sintetizate astfel: originea lumii, mitul ascensiunii (zborului), tema dragostei \u0219i a fertilit\u0103\u021bii, mitul mor\u021bii \u0219i al somnului, nostalgia infinitului \u0219i a cosmosului.<\/p>\n Dup\u0103 participarea la expozi\u021biile organizate \u00een Fran\u021ba, America, Elve\u021bia, c\u0103l\u0103tore\u0219te \u00een Egipt \u0219i India \u0219i revine \u00een Rom\u00e2nia pentru realizarea ansamblului monumental de la T\u00e2rgu Jiu, la care lucreaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1938. De men\u021bionat c\u0103 \u00een anul 1937, lucr\u0103rile marelui sculptor sunt expuse la Pavilionul Rom\u00e2niei din cadrul Expozi\u021biei Interna\u021bionale de la Paris.<\/p>\n Artistul, desprins total de spiritul profesorilor s\u0103i, demonstra c\u0103 simplitatea \u0219i puritatea sculpturii, pot dezv\u0103lui mai profund adev\u0103rul ascuns \u00een forma lucrurilor reale. Sculpturile sale dezv\u0103luie o leg\u0103tur\u0103 special\u0103 cu miturile rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i universale, cum ar fi de exemplu M\u0103iastra<\/em> asociat\u0103 cu pas\u0103rea Phoenix. Pas\u0103rea \u00een spa\u021biu <\/em>a devenit simbolul zborului \u0219i ascensiunii.<\/p>\n Br\u00e2ncu\u0219i a \u00eenscris opera sa ca o pagin\u0103 a culturii, ocup\u00e2nd, incontestabil, centrul artei contemporane mondiale. A\u0219a cum afirm\u0103 un renumit promotor al operei br\u00e2ncu\u0219iene, Sir Herbert Read, \u201etrei pietre de hotar m\u0103soar\u0103 \u00een Europa istoria sculpturii: Phidias, Michelangelo, Br\u00e2ncu\u0219i\u201d.<\/p>\n N\u0103scut la 7 iunie 1886 la Bucure\u0219ti, Henri Coand\u0103<\/strong>, viitorul mare inventator, a tr\u0103it \u00een mijlocul unei familii cu tradi\u021bii militare, tat\u0103l s\u0103u fiind generalul profesor Constantin Coand\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 absolvirea liceului militar din Ia\u0219i \u0219i a \u0218colii militare de Artilerie din Bucure\u0219ti, Henri Coand\u0103 se \u00eenscrie la \u0218coala Superioar\u0103 Aeronautic\u0103 din Paris pe care o absolv\u0103 \u00een anul 1909. Urmeaz\u0103 cursuri de perfec\u021bionare la Institutul de electricitate Montefiore \u2013 Torino, Technische Hochschule din Charlottenburg \u2013 Berlin \u0219i la Universitatea din Li\u010dge.<\/p>\n Al\u0103turi de preocup\u0103rile lui de inginer aeronautic, Henri Coand\u0103 a cultivat unele pasiuni: jocul de rugby, violoncelul \u0219i sculptura (a fost ucenic \u00een atelierul lui Rodin, al\u0103turi de compatriotul s\u0103u Constantin Br\u00e2ncu\u0219i).<\/p>\n A fost apreciat de personalit\u0103\u021bile vremii printre care s-au \u00eenscris Gustave Eiffel, Paul Paintlev\u00e9 \u0219i Louis Bl\u00e9riot, care l-au \u0219i sprijinit \u00een cercet\u0103rile sale aeronautice.<\/p>\n \u00cen anul 1910, la Salonul Aeronautic de la Paris, prezint\u0103 proiectul primul motor cu reac\u021bie, <\/em>cu care a echipat primul avion \u201ef\u0103r\u0103 elice\u201d. Denumit de constructorul s\u0103u turbopropulsor, caracteristicile sale \u00eel \u00eenscriu, dup\u0103 standardele actuale, \u00een categoria \u201emotoreactoarelor\u201d.<\/p>\n Rezultatele test\u0103rii prototipului au fost unanim apreciate, iar inventatorul s\u0103u a acordat ulterior asisten\u021b\u0103 de specialitate pentru construirea a cca 10 tipuri de avioane \u00een Anglia \u0219i Fran\u021ba.<\/p>\n Preocup\u0103rile sale au dep\u0103\u0219it \u00eens\u0103 domeniul avia\u021biei, fiind cunoscut pentru o serie de alte importante inven\u021bii: un nou material (betonul-lemn), un dispozitiv pentru detectarea lichidelor subterane, folosit \u00een prospec\u021biunile petroliere, proiectarea unui sistem de foraj marin \u0219i a unui sistem modular, folosind energie solar\u0103, pentru desalinizarea apei de mare.<\/p>\n Membru al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i Pre\u0219edinte al Institutului pentru crea\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i tehnic\u0103 din Bucure\u0219ti (INCREST), Henri Coand\u0103 s-a bucurat de aprecierea compatrio\u021bilor. Al\u0103turi de numeroase distinc\u021bii primite de la foruri \u0219tiin\u021bifice din str\u0103in\u0103tate, marele inventator a primit \u00een anul 1970, la Bucure\u0219ti, Ordinul Meritul \u0219tiin\u021bific<\/em> clasa I.<\/p>\n Valorile nominale ale m\u0103rcilor po\u0219tale, pe ale c\u0103ror imagini sunt reproduse portretele celor trei personalit\u0103\u021bi marcante rom\u00e2ne\u0219ti sunt: 1,40 lei;<\/strong> 3,50 lei;<\/strong> 6,50 lei<\/strong> (Constantin Br\u00e2ncu\u0219i), 3 lei; 4,50 lei; 16 lei<\/strong> (George Enescu) \u0219i 2,60 lei; 4 lei; 10 lei<\/strong> (Henri Coand\u0103).<\/p>\n Seria conceput\u0103\u00a0 \u00een tradi\u021bia \u201eretro\u201d a filateliei rom\u00e2ne\u0219ti, reproduce fiecare portret \u00een trei nuan\u021be cromatice diferite, oferind colec\u021bionarilor un obiect de colec\u021bie inedit. Minicolile cu vignet\u0103 \u0219i tabs-urile cu texte definitorii apreciative (\u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i englez\u0103), se constituie, de asemenea, ca piese de colec\u021bie cu valoare deosebit\u0103.<\/p>\n
\nC\u0103ci m\u00e2inile sculptorului g\u00e2ndesc \u00eentotdeauna <\/em><\/p>\n