![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-content\/uploads\/2021\/10\/SITE_mc_centenarul-nasterii-Regelui-Mihai.jpg\")
<\/a>\u00cen semn de profund respect fa\u0163\u0103 de ultimul Rege al Rom\u00e2niei, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u0163ie luni, 25 octombrie, a. c.<\/em>, emisiunea de m\u0103rci po\u015ftale omagial\u0103 Centenarul na\u0219terii Regelui Mihai I<\/em><\/strong>.<\/p>\nEmisiunea este alc\u0103tuit\u0103 din dou\u0103 m\u0103rci po\u0219tale, o coli\u021b\u0103 nedantelat\u0103, un bloc de dou\u0103 timbre dantelate cu dou\u0103 vignete, un plic \u201eprima zi\u201d \u0219i dou\u0103 c\u0103r\u021bi po\u0219tale maxime, pentru pasiona\u021bii de maximafilie.<\/p>\n
Cele dou\u0103 timbre, ambele cu valoarea de 9 lei<\/strong>, ilustreaz\u0103 portretele Regelui Mihai I din copil\u0103rie \u0219i tinere\u021be, iar pe fundal redau imaginea Castelului Pele\u0219 din Sinaia.<\/p>\n Coli\u021ba nedantelat\u0103 prezint\u0103 \u00een centru timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 31,50 lei<\/strong>, care red\u0103 portretul Regelui Mihai I \u00een uniform\u0103 de aviator, timbrul find \u00eencadrat de stema Regatului Rom\u00e2niei \u0219i coroana regal\u0103.<\/p>\n Regele Mihai I a v\u0103zut lumina zilei la Castelul Foi\u0219or din Sinaia, \u00een ziua de 25 octombrie 1921, ca Principe al Rom\u00e2niei. P\u0103rin\u021bii Regelui Mihai au fost Principele Mo\u0219tenitor Carol \u0219i Principesa Mo\u0219tenitoare Elena a Rom\u00e2niei, iar bunicii lui au fost Regele Ferdinand I \u0219i Regina Maria, Regele Constantin \u0219i Regina Sofia ai Greciei.<\/p>\n Copil\u0103ria Regelui Mihai I a \u00eenregistrat, \u00een anul 1925, o situa\u021bie nea\u0219teptat\u0103: Principele Carol a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia, iar Consiliul de Coroan\u0103 a aprobat renun\u021barea acestuia la Tronul Rom\u00e2niei. Prin ceea ce denumim \u201eActul de la 4 ianuarie\u201d, Prin\u021bul Mihai a fost recunoscut drept Principe Mo\u0219tenitor.<\/p>\n \u00cen anul 1927, dup\u0103 moartea Regelui Ferdinand I, Mihai va fi \u00eentronat ca Rege av\u00e2nd al\u0103turi o Regen\u021b\u0103 format\u0103 din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea \u0219i Gheorghe Buzdugan, pre\u0219edintele \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie, \u00eenlocuit mai t\u00e2rziu de Constantin S\u0103r\u0103\u021beanu, consilier al Cur\u021bii de Casa\u021bie. Jur\u0103m\u00e2ntul a fost depus \u00een fa\u021ba Parlamentului de noul Rege \u0219i de Regen\u021b\u0103 la 20 iulie 1927.<\/p>\n Principalele partide politice s-au pozi\u021bionat diferit fa\u021b\u0103 de Regen\u021b\u0103. Partidul Na\u021bional Liberal a sus\u021binut-o, urgent\u00e2nd depunerea jur\u0103m\u00e2ntului militar c\u0103tre Rege pentru a preveni formarea unui curent pro Carol al II-lea \u00een armat\u0103. Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc manifesta \u00eens\u0103 o atitudine menit\u0103 s\u0103-l aduc\u0103 \u00een \u021bar\u0103 pe Principele Carol.<\/p>\n Regele Mihai, fiind minor, favoriza o autoritate vizibil\u0103 a Regen\u021bei, care s-a dovedit \u00eens\u0103 c\u0103 nu avea abilitatea menit\u0103 s\u0103 arbitreze via\u021ba politic\u0103 a \u021b\u0103rii. \u00cen aceste condi\u021bii, \u00eentoarcerea neanun\u021bat\u0103 \u0219i ilegal\u0103 a lui Carol \u00een Rom\u00e2nia, la data de 8 iunie 1930, acceptat\u0103 de reprezentan\u021bii partidelor politice, se \u00eenscrie, de fapt, ca un act de detronare a lui Mihai I.<\/p>\n \u00cen septembrie 1939 a \u00eenceput al Doilea R\u0103zboi Mondial. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat s\u0103 abdice \u0219i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara, tronul revenindu-i pentru a doua oar\u0103 lui Mihai.<\/p>\n F\u0103r\u0103 a mai enumera tragediile generate de starea de r\u0103zboi, de luptele grele duse pe teritoriul Uniunii Sovietice, de distrugerile provocate de bombardamentele Alia\u021bilor, se impune s\u0103 insist\u0103m asupra rolului primordial pe care Regele Mihai I l-a jucat \u00een scurtarea r\u0103zboiului \u0219i evitarea distrugerilor inestimabile pe care le-ar fi suferit Rom\u00e2nia.\u00a0 Al\u0103tur\u00e2ndu-se politicienilor favorabili Alia\u021bilor \u0219i ini\u021biativei de ie\u0219ire din alian\u021ba cu Germania nazist\u0103, Regele Mihai I a realizat lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu \u0219i restaurarea Constitu\u021biei din 1923.<\/p>\n Prezen\u021ba trupelor sovietice pe teritoriul Rom\u00e2niei \u0219i lipsa de ac\u021biuni concrete ale Alia\u021bilor le-au permis comuni\u0219tilor s\u0103 impun\u0103 un regim de teroare, prezent \u00een via\u021ba rom\u00e2nilor p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1989.<\/p>\n \u00cencerc\u0103rile Regelui Mihai I pentru limitarea abuzurilor guvernului impus de Uniunea Sovietic\u0103, greva regal\u0103 (refuzul de a semna unele acte care \u00eenc\u0103lcau legile democra\u021biei), apelurile f\u0103cute c\u0103tre marile puteri occidentale nu au avut rezultatele scontate.<\/p>\n La 30 decembrie 1947, actul de abdicare impus\u0103 a Regelui redactat de reprezentan\u021bii guvernului comunist, a fost semnat, Regele p\u0103r\u0103sind \u021bara pe 3 ianuarie 1948. Aprecierile unor pasiona\u021bi de bibliografia Majest\u0103\u021bii Sale, Regele Mihai I scot \u00een eviden\u021b\u0103 faptul c\u0103 a fost un rege bun, precum bunicul s\u0103u Ferdinand I, o personalitate modest\u0103 cu sim\u021bul datoriei fa\u021b\u0103 de \u021bar\u0103. A avut \u00eens\u0103 parte de vremuri tulburi \u00een care for\u021bele r\u0103ului au impus constr\u00e2ngeri str\u0103ine spiritului s\u0103u constitu\u021bional \u0219i de asemenea, str\u0103ine mentalit\u0103\u021bii clasei politice care f\u0103cuse Rom\u00e2nia Mare la 1918.<\/p>\n Este cunoscut c\u0103 dup\u0103 abdicare, \u00een iunie 1948, Mihai I s-a c\u0103s\u0103torit cu Ana, Principes\u0103 de Bourbon-Parma cu care a avut cinci fiice. \u00cen acela\u0219i an, autorit\u0103\u021bile comuniste i-au retras cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103, pe care Regele a rec\u0103p\u0103tat-o, dup\u0103 ultimele zv\u00e2rcoliri ale concep\u021biilor comuniste, \u00een anul 1997.<\/p>\n \u00cen timpul exilului impus, familia regal\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i-a asigurat existen\u021ba prin venituri ob\u021binute din activit\u0103\u021bi proprii \u00een Elve\u021bia \u0219i Marea Britanie.<\/p>\n Dup\u0103 revenirea \u00een \u021bar\u0103, Regele Mihai I a efectuat chiar \u00een primul an de stabilire \u00een Rom\u00e2nia un tur \u00een Europa de Vest f\u0103c\u00e2nd lobby pentru admiterea Rom\u00e2niei \u00een NATO \u0219i Uniunea European\u0103.<\/p>\n \u00cen toat\u0103 vie\u021buirea sa, regele a p\u0103strat cu sfin\u021benie simbolul de na\u021biune \u0219i de \u021bar\u0103: Coroana Regal\u0103. \u201eAm servit na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 de-a lungul unei vie\u021bi lungi \u0219i plin\u0103 de evenimente, unele fericite \u0219i multe nefericite. Dup\u0103 84 de ani de c\u00e2nd am devenit Rege, pot spune f\u0103r\u0103 ezitare na\u021biunii rom\u00e2ne: Cele mai importante lucruri de dob\u00e2ndit, dup\u0103 libertate \u0219i democra\u021bie, sunt identitatea \u0219i demnitatea.\u201d<\/p>\n Romfilatelia mul\u0163ume\u015fte Casei Majest\u0103\u021bii Sale Custodele Coroanei pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u015ftale.<\/em><\/p>\n
\nR\u0103mas\u0103 \u00een custodia Principesei Margareta, ca simbol al Regalit\u0103\u021bii \u0219i al Monarhiei, reprezint\u0103 un bun de mare pre\u021b al na\u021biunii, poporului rom\u00e2n \u0219i al istoriei unui neam care a intrat \u00een r\u00e2ndul na\u021biunilor lumii odat\u0103 cu \u00eencoronarea primului Rege Carol I, a c\u0103rui coroan\u0103 de o\u021bel a fost purtat\u0103 la \u00eencoronare \u0219i de regele Mihai I, ultimul rege al Rom\u00e2niei \u0219i ultimul mare Om de Stat, pild\u0103 de devo\u021biune, loialitate, curaj modestie \u0219i demnitate, atribute definite de cuvintele rostite \u00een \u0219edin\u021ba Parlamentului Rom\u00e2niei din 25 octombrie, \u00een urm\u0103 cu un deceniu.<\/p>\n