![\"\"](\"http:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/SITE_mc-doamnele-voievozilor-romani.jpg\")
<\/a><\/p>\n\u00cen istoria rom\u00e2nilor, ca \u0219i \u00een general \u00een istoria Europei,\u00a0 a domni \u2013 a c\u00e2rmui poporul din \u00eenaltul unui tron \u2013 a fost un apanaj masculin. De aceea, istoria noastr\u0103 a re\u021binut mai cu seam\u0103 voievozii care, de-a lungul veacurilor, s-au perindat pe tronurile \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne. Dar al\u0103turi de ei, adesea \u00een umbra lor, au tr\u0103it \u0219i doamne<\/strong> ale acestor voievozi, so\u021bii care, de\u0219i mai pu\u021bin cunoscute dec\u00e2t ei, at\u00e2t contemporanilor, c\u00e2t \u0219i posterit\u0103\u021bii, au avut \u00eensemn\u0103tatea lor \u00een via\u021ba acestor domni \u0219i, uneori, \u00een via\u021ba \u021b\u0103rii. Unele \u0219i-au jucat rolul cu discre\u021bie, intervenind \u00een mersul istoriei prin acte importante, dar s\u0103v\u00e2r\u0219ite f\u0103r\u0103 ostenta\u021bie. Altele s-au implicat mai zgomotos \u0219i public \u00een treburile \u021b\u0103rii, amestec\u00e2ndu-se \u00een politic\u0103\u00a0 \u0219i r\u0103zboaie. Despre unele se \u0219tiu at\u00e2t de pu\u021bine lucruri, \u00eenc\u00e2t, cu toate cercet\u0103rile, ele r\u0103m\u00e2n p\u00e2n\u0103 azi figuri enigmatice ale trecutului nostru, de\u0219i au fost so\u021biile unor conduc\u0103tori marcan\u021bi, ale c\u0103ror domnii sunt bine documentate.<\/p>\n Romfilatelia readuce \u00een memorie figurile a patru dintre aceste doamne prin emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Doamnele Voievozilor rom\u00e2ni<\/em>, ce va fi introdus\u0103 \u00een circula\u021bie vineri, 21 mai 2021.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 2 lei<\/strong> este ilustrat\u0103 figura doamnei Mara<\/strong>, so\u021bia lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n. Chipul ei s-a p\u0103strat \u00een pictura votiv\u0103 de la Schitul Br\u0103det, din jude\u021bul Arge\u0219.<\/p>\n Aceast\u0103 doamn\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti este o figur\u0103 misterioas\u0103. Nu i se cunoa\u0219te cu precizie nici anul na\u0219terii, nici cel al mor\u021bii (poate 1420, poate 1427?), nici m\u0103car familia \u2013 se crede c\u0103 ar fi provenit dintr-o familie de nobili maghiari. Este numit\u0103, prin tradi\u021bie, Mara, dar numele ei a fost reconstruit pornind de la o inscrip\u021bie incomplet\u0103, iar unii istorici sus\u021bin c\u0103 s-ar fi putut numi la fel de bine Ana sau Klara. Conform unei ipoteze actuale, s-ar fi numit Maria Tolmay, ar fi de\u021binut o proprietate \u00een apropiere de Lacul Balaton, pe actualul teritoriu al Ungariei, \u0219i ar fi fost mama lui Mihail, singurul fiu legitim al lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, care l-a asociat pe acest fiu la domnie, ulterior acesta domnind singur, dup\u0103 moartea lui Mircea, din 1418 p\u00e2n\u0103 \u00een 1420.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 2,20 lei<\/strong> este reprezentat\u0103 doamna Chiajna,<\/strong> so\u021bie a lui Mircea Ciobanul, de trei ori domnitor al Valahiei (1545\u20131552, 1553\u20131554, 1558\u20131559). Imaginea ei s-a p\u0103strat \u00een pictura votiv\u0103 din Biserica Domneasc\u0103 de la Curtea Veche (numit\u0103 \u0219i Sf\u00e2ntul Anton \u2013 Curtea Veche), cea mai veche biseric\u0103 din Bucure\u0219ti.<\/p>\n \u00cen\u00a0 istoria tulburat\u0103 a Evului Mediu rom\u00e2nesc, cea de-a doua jum\u0103tate a secolului al XVI-lea a fost una dintre epocile cele mai tulburi. Desele schimb\u0103ri ale domnitorilor, birurile \u00eempov\u0103r\u0103toare, comploturile, tr\u0103d\u0103rile, execu\u021biile, s\u0103r\u0103cirea popula\u021biei, toate au f\u0103cut din aceast\u0103 perioad\u0103 \u201euna dintre epocile \u00eentunecate ale istoriei \u021b\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, cum o nume\u0219te istoricul Constantin C. Giurescu, autorul monumentalei lucr\u0103ri Istoria rom\u00e2nilor<\/em>. Doamna Chiajna, tr\u0103itoare \u00een aceste vremuri negre, apare ea \u00eens\u0103\u0219i ca o figur\u0103 \u00eentunecat\u0103. C\u00e2t de meritat\u0103 este aceast\u0103 reputa\u021bie, e greu de spus acum, dup\u0103 aproape cinci veacuri. Istoricii \u0219i litera\u021bii i-au construit o faim\u0103 de femeie dur\u0103, dominatoare, ahtiat\u0103 de m\u0103riri. Istoricul Constantin Giurescu \u00eei face o caracterizare \u0219ocant\u0103: o femeie \u201eenergic\u0103, de mare voin\u021b\u0103, aprig\u0103 fa\u021b\u0103 de du\u0219mani, cult\u0103, dar f\u0103r\u0103 scrupule \u0219i lipsit\u0103 complet de moralitate \u0219i de pudoare.\u201d Iar Nicolae Iorga afirm\u0103, \u00een Istoria rom\u00e2nilor \u00een chipuri \u0219i icoane<\/em>, c\u0103 via\u021ba ei agitat\u0103, plin\u0103 de lupte pentru putere, intrigi \u0219i comploturi, a fost condus\u0103 de o \u201enestins\u0103 patim\u0103 de a st\u0103p\u00e2ni\u201d.<\/p>\n La moartea lui Mircea Ciobanul, fiul s\u0103u Petru cel T\u00e2n\u0103r avea numai 12 ani. Adev\u0103rata conduc\u0103toare a Valahiei a devenit Chiajna, care a izbutit s\u0103-\u0219i men\u021bin\u0103 fiul pe tron aproape nou\u0103 ani (1559-1598). A recurs, pentru aceasta, la confrunt\u0103ri militare cu du\u0219manii domniei, la cump\u0103rarea sprijinului politic de la\u00a0 Constantinopol cu sume fabuloase, adunate prin sporirea birurilor, \u0219i la alian\u021be cu oameni influen\u021bi, cu care \u0219i-a c\u0103s\u0103torit fiicele. Una dintre ele a fost trimis\u0103 de mama sa chiar \u00een haremul lui Murad, viitorul sultan.<\/p>\n \u00cen 1568, Petru cel T\u00e2n\u0103r a c\u0103zut \u00een dizgra\u021bia Por\u021bii \u0219i a fost exilat, \u00eempreun\u0103 cu mama sa. A murit \u00een anul urm\u0103tor; Chiajna, \u00eens\u0103, i-a supravie\u021buit aproape 20 de ani, murind \u00een 1588, dup\u0103 ce, m\u00e2nat\u0103 de firea ei dominatoare, sus\u021binuse al\u021bi c\u00e2\u021biva pretenden\u021bi la tronurile Valahiei \u0219i Moldovei, tot prin intrigi, comploturi \u0219i b\u0103t\u0103lii.<\/p>\n Pe timbru cu valoarea nominal\u0103 de 5,50 lei<\/strong> este reprezentat\u0103 doamna Elina<\/strong>, so\u021bia lui Matei Basarab, domn care a c\u00e2rmuit \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 timp de peste dou\u0103 decenii (1632-1654).<\/p>\n Doamna Elina este un personaj neobi\u0219nuit: pe c\u00e2t este de pu\u021bin cunoscut\u0103, pe at\u00e2t a fost de important\u0103 contribu\u021bia ei la evolu\u021bia \u021b\u0103rii. Constantin C. Giurescu afirm\u0103 c\u0103 ea a fost \u201euna dintre femeile cele mai de seam\u0103 ale neamului nostru\u201d. Impresionant\u0103 caracterizare, care se \u00eentemeiaz\u0103 pe personalitatea doamnei Elina \u0219i pe contribu\u021bia ei la cultura rom\u00e2neasc\u0103. Elina N\u0103sturel Herescu provenea dintr-o familie de oameni cultiva\u021bi; fratele ei era c\u0103rturarul Udri\u0219te N\u0103sturel, poet, traduc\u0103tor, un sus\u021bin\u0103tor al tiparului \u0219i al introducerii limbii rom\u00e2ne \u00een biseric\u0103 (limba de cult fiind, pe atunci, slavona). Elina\u00a0 a primit \u0219i ea o cre\u0219tere aleas\u0103: citea mult, era interesat\u0103 de istorie \u0219i art\u0103, cuno\u0219tea latina, greaca \u0219i slavona.<\/p>\n Spre deosebire de \u00eentunecatele vremuri ale secolului al XVI-lea, epoca domniei lui Matei Basarab a fost, pentru Valahia, una de relativ\u0103 stabilitate \u0219i de dezvoltare economic\u0103 \u0219i cultural\u0103. Doamna Elina, care i-a fost so\u021bie timp de 40 de ani, a avut cu siguran\u021b\u0103 o contribu\u021bie at\u00e2t la frumoasa reputa\u021bie a domnitorului, c\u00e2t \u0219i la progresul \u021b\u0103rii. A sprijinit dezvoltarea tiparului, a ctitorit biserici, a gospod\u0103rit re\u0219edin\u021ba domneasc\u0103 \u0219i gr\u0103dinile, dar, la nevoie, a \u0219tiut s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 \u0219i \u00eendeletnicirii grele de a conduce \u021bara: \u201eFemeie \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, ea purt\u0103 de grija \u021b\u0103rii, \u00een 1633, c\u00e2nd so\u021bul ei, care-\u0219i luase scaunul cu armele, merse la Constantinopol s\u0103-\u0219i capete \u00eent\u0103rirea\u201d, scrie Nicolae Iorga, \u00een Istoria rom\u00e2nilor \u00een chipuri \u0219i icoane<\/em>.<\/p>\n Imaginea ei apare \u00eentr-o carte ap\u0103rut\u0103 \u00een vremea domniei lui Matei Basarab (un Liturghier<\/em> scris \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 de gr\u0103m\u0103ticul Radu, 1653\u20131654), m\u0103rturie a dezvolt\u0103rii culturii, la care a contribuit \u0219i doamna Elina.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 19,50 lei<\/strong> apare doamna Maria Voichi\u021ba<\/strong>, cea de-a treia (\u0219i ultima) so\u021bie a lui \u0218tefan cel Mare. Imaginea se reg\u0103se\u0219te pe o dver\u0103 (perdea care acoper\u0103 u\u0219a altarului), bogat brodat\u0103; piesa este cunoscut\u0103 sub numele de Dvera R\u0103stignirii<\/em>, dateaz\u0103 din 1500 \u0219i se afl\u0103 azi la Muzeul M\u0103n\u0103stirii Putna.<\/p>\n Maria Voichi\u021ba era fiica lui Radu cel Frumos, de patru ori domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475), \u0219i a so\u021biei acestuia, doamna Maria Despina. S-a c\u0103s\u0103torit cu \u0218tefan cel Mare probabil \u00een 1478, dup\u0103 ce domnul r\u0103m\u0103sese pentru a doua oar\u0103 v\u0103duv, \u00een urma mor\u021bii Mariei Comnena (Maria de Mangop), \u00een 1477. C\u0103s\u0103toria a urmat unor evenimente dramatice: \u00een 1473, \u0218tefan cel Mare a \u00eentreprins o expedi\u021bie militar\u0103 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, pentru a-l detrona\u00a0 pe Radu cel Frumos\u00a0 \u0219i a \u00eensc\u0103una un pretendent sus\u021binut de el, pe Basarab Laiot\u0103 cel B\u0103tr\u00e2n. Rela\u021biile lui \u0218tefan cel Mare cu Radu cel Frumos au fost \u00eentotdeauna ostile; Radu, crescut la Constantinopol, era prea apropiat de turci pentru a fi un vecin comod pentru voievodul Moldovei. \u0218tefan cel Mare l-a detronat \u00een mai multe r\u00e2nduri, prin interven\u021bii militare. Maria Voichi\u021ba \u0219i mama ei, Maria Despina, au fost luate ostatice \u0219i duse \u00een cetatea Sucevei. Voichi\u021ba a crescut, a\u0219adar, la curtea lui \u0218tefan, iar \u00een cele din urm\u0103 acesta a luat-o \u00een c\u0103s\u0103torie. A avut cu ea dou\u0103 fiice \u0219i un fiu, viitorul voievod Bogdan al III-lea, care a domnit \u00een Moldova \u00eentre anii 1504 \u0219i 1517.<\/p>\n Pe cele dou\u0103 plicuri \u201eprima zi\u201d a emisiunii sunt reprezentate doamna Mili\u021ba Despina, so\u021bia lui Neagoe Basarab, domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti (1512-1521), \u0219i doamna Stanca, so\u021bia voievodului Mihai Viteazul (1593-1600).<\/p>\n Romfilatelia mul\u021bume\u0219te Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, \u00cePS Calinic Arge\u0219anul, Arhiepiscop al Arge\u0219ului \u0219i Muscelului, M\u0103n\u0103stirii Putna, Bisericii Sf\u00e2ntul Anton \u2013 Curtea Veche din Bucure\u0219ti \u0219i domnului dr. Sorin Iftimi, de la Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Na\u021bional Muzeal \u201eMoldova\u201d Ia\u0219i, pentru sprijinul oferit la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale.<\/p>\n <\/p>\n