Pentru pasionații de mărci poștale românești, Romfilatelia lansează o ediție limitată suveniruri, pe care sunt ilustrate emisiuni filatelice
Sunt disponibile următoarele modele de tricouri:
- Călușarii (5 aprilie 1966) – reprezentând un joc tradițional din Muntenia, Călușarii.
Dansul Călușului, dans tradițional românesc din Moldova, Oltenia și Transilvania, se execută în săptămâna dinaintea Rusaliilor, cu scop tămăduitor. Cuprinde o serie de jocuri, cântece, strigături și dansuri, care sunt interpretate de grupuri de dansatori bărbați (călușari). Aceștia au o îmbrăcăminte caracteristică – ciucuri și zurgălăi la picioare, pălărie cu panglici și betele așezate cruciș peste cămașa tradițională. Pe 25 noiembrie 2015, Dansul Călușarilor a fost înscris în Patrimoniul UNESCO.
- Costume Naționale (15 februarie 1969) – reprezentând portul popular tradițional din Județul Argeș.
Costumele naționale, asociate cu zone geografice, religie sau starea civilă, au reprezentat de-a lungul timpului cultura sau identitatea etnică a fiecărui popor. Romfilatelia vă prezintă un costum național care definește zona Argeș, având caracteristici specifice – mâneca răsfrântă, încrețul policrom urmat de râuri, ornate cu paiete sau mărgele.
- 100 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși (15 februarie 1976) – reprezentând ansamblul arhitectural „Masa Tăcerii” din Târgu Jiu, una dintre operele de referință ale lui Constantin Brâncuși.
Pentru a vorbi de Brâncuși, este suficient sã amintim câteva din operele sale celebre: Cap de copil, Rugãciunea, Sãrutul, Cuminþenia pãmântului, Muza adormitã, Domnișoara Pogany, Somnul, Începutul lumii, Mãiastra, Pasãrea în vãzduh, Cocoșul, Masa tãcerii, Poarta sãrutului, Coloana fãrã sfârșit. Dacã fiecare din ele are propria ei poveste, toate au în esenþã limbajul tradiþional al formelor cãrora Brâncuși renunþând la frumuseþea lor exterioarã, le oferã în schimb o dimensiune intrinsecã: „Nu forma exterioarã este realã“, sublinia el: „Ceea ce este real, este numai esenþa. Este cu totul imposibil sã exprimi astãzi ceva real, doar prin imitarea suprafeþelor exterioare ale lucrurilor.“
- Semicentenarul Muzeul Satului din București (21 iulie 1986) – reprezentând o imagine a unei case din Cutișoara, Gorj.
În 1936 lua fiinţã la Bucureşti, în Parcul Herãstrãu, unul dintre primele muzee etnografice în aer liber din România şi din lume: Muzeul Satului.
Ideea tipului de instituţie reprezentatã de Muzeul Satului, este concretizarea teoriei, de valoare europeanã, a lui Frédéric le Play şi a şcolii sale, despre un „muzeu social“, un „sat muzeu“ – cum l-au vãzut Dimitrie Gusti şi urmaşii sãi – care sã însumeze caracteristicile şi identitatea tuturor satelor din România.
Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetãri intense şi susţinute, teoretice şi de teren, ca şi al unor experimente muzeografice, de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al şcolii Sociologice din Bucureşti.
- Centenarul avionului cu reacție – Coandă 1910 (15 octombrie 2010) – reprezentând primul avion cu reacție din lume.
Henri Coandă, părintele avionului cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi poartă numele. În mod firesc, armata română a fost printre primele din lume care a deţinut avioane. Astfel, în anii 1910-1911, aviaţia a fost experimentată cu ocazia unor exerciţii militare de amploare şi, pentru că s-a dovedit viabilă, la 1 aprilie 1912, s-a înfiinţat Şcoala militară de zbor de la Cotroceni, prima structură de acest gen din armata noastră.
Detalii tehnice tricou:
Compoziție: 100% bumbac, spălare automată, max. 30°, spălare pe verso, călcare pe verso
Gramaj: 155 g
