Paştile creştinilor reprezintã sãrbãtoarea închinatã Învierii Domnului Iisus Hristos. Scrierile Bibliei privind evenimentul sacru sunt rezumate în Crezul nostru: „şi a înviat a treia zi dupã Scripturi…”.
A treia zi de la punerea în mormânt a trupului celui rãstignit era duminicã. Din acest considerent, Paştile creştinilor se sãrbãtoreşte întotdeauna în zi de duminicã.
Numele de „Paşti” a pãstrat din limba ebraicã cuvântul „Pesah” care înseamnã trecere. Pânã în timpul lui Iisus, evreii au sãrbãtorit Paştile pentru mai bine de o mie cinci sute de ani pentru a rememora ieşirea din robia egiptenilor, prin trecerea Mãrii Roşii.
Biruinţa asupra morţii, obţinutã prin Învierea Domnului, a modificat pentru creştini semnificaţia acestei sãrbãtori care s-a raportat din acel moment la evenimentul Învierii şi la consecinţele sale, anume trecerea noastrã de la moarte la viaţã.
Data calendaristicã a sãrbãtoririi Paştilor a fost hotãrâtã la primul Sinod ecumenic de la Niceea, în anul 325, ca fiind prima duminicã dupã lunã plinã, urmând echinocţiului de primãvarã şi dupã Paştile evreilor.
Paştile creştin este diferit de vechiul Paşti al evreilor, fiind Ziua Învierii lui Hristos, care a avut loc dupã Paştile evreilor.
Sfânta noastrã Bisericã a stabilit în determinarea datei Paştilor ca sãrbãtoarea Învierii sã înceapã întotdeauna într-o zi de duminicã, având o duratã de trei zile, ceea ce reflectã importanţa acestui eveniment pentru viaţa Bisericii.
Sãrbãtoarea Paştilor creştin nu începe niciodatã mai înainte de echinocţiul de primãvarã, anume 3 aprilie (dupã calendarul de stil nou), ci numai dupã aceastã datã.
Totodatã, calcularea datei, combinatã cu observaţiile astronomice au condus la o regulã strictã: Paştile pot fi sãrbãtorite cel mai devreme la 4 aprilie şi cel mai târziu la 8 mai (dupã calendarul de stil nou).
Sãrbãtoarea Paştilor constituie fundamentul pe care s-a edificat creştinismul, având ca piatrã de temelie Învierea lui Hristos.
Serviciul liturgic, care caracterizeazã sãrbãtorirea Paştilor, întrece în strãlucire şi în semnificaţii toate celelalte slujbe ale anului bisericesc. Veşmintele preoţilor sunt strãlucitoare, bisericile complet luminate, iar toate perdelele şi acoperãmintele religioase sunt de culoare albã.
La acestea se adãugã un plus de luminã de la lumânãrile purtate de cãtre toţi credincioşii participanţi la slujbã, aprinse din fãclia purtatã de cãtre preot în faţa sfântului altar, la începutul slujbei din noaptea Sfintelor Paşti.
Frumosul tropar: „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pre moarte cãlcând şi celor din morminte viaţã dãruindu-le” este completat de salutarea creştinã rostitã de cãtre preot în diverse momente ale slujbelor pascale: „Hristos a înviat!”, la care, într-o emoţionantã comuniune, toţi cei prezenţi la slujbã rãspund într-un glas: „Adevãrat a înviat!”.
La acest sentiment de bucurie contribuie şi toate celelalte cântãri şi lecturi din cele trei zile de sãrbãtorire a Învierii Domnului.
Anafura care se împarte credincioşilor în ziua de Paşti este numitã „Pascã”. Acelaşi simbol al sãrbãtorii este atribuit şi colacului de Paşti. Pasca este sfinţitã de cãtre preoţi în timpul slujbei din noaptea Învierii şi simbolizeazã certitudinea învierii morţilor, fundamentatã pe Învierea lui Hristos. La acestea se adaugã toate celelalte slujbe bisericeşti şi tradiţii populare asociate Învierii Domnului, a cãrei perioadã de sãrbãtorire continuã, dupã cele trei zile propriu-zise, pe parcursul Sãptãmânii Luminate şi de-a lungul a patruzeci de zile, pânã la Înãlţarea Domnului.
Timbrul emisiunii de mãrci poştale Sfintele Paşti 2014, pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie, ilustreazã scena Învierii lui Hristos.
Cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori Pascale, echipa Romfilatelia vã doreşte gânduri senine, pace în suflet şi speranţa unui viitor mai bun.
Hristos a Înviat!
Aducem mulţumirile noastre conducerii Mãnãstirii Hurezi şi Patriahiei Române pentru sprijinul nemijlocit acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2014-03-20
