Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea Patrimoniul Artistic al Muzeului Municipiului Bucureşti, punând astfel în valoare un adevărat tezaur de obiecte artistice şi sediile muzeelor ce fac parte din marea reţea a Muzeului Municipiului Bucureşti.
Muzeul Municipiului Bucureşti a fost înfiinţat sub numele de „Muzeul Comunal Bucureşti” în anul 1921, printr-o Hotărâre a Consiliului Comunal Bucureşti, la propunerea primarului Gh. Gheorghian. Inaugurarea propriu-zisă a instituţiei muzeale a avut loc pe data de 22 noiembrie 1931, în prezenţa Prim-Ministrului Nicolae Iorga, precum şi a primului director al Muzeului, cunoscutul colecţionar Dr. George Severeanu.
Muzeul George Severeanu a fost reşedinţa primului medic radiolog din România, fiind emblematic pentru modul de viaţă specific clasei de mijloc româneşti din perioada 1880-1920. Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei înfăţişează o monedă din Ţara Românească (sec. XIV) şi un vas grecesc (cca. 500 a.Chr), ambele din patrimoniul muzelului.
Pe strada C. A. Rosetti ne întâmpină un imobil insolit în peisajul urban bucureştean, care adăposteşte Muzeul Theodor Aman, primul muzeu de artă din capitală. Clădirea eclectică, asimilabilă în principal tipologiei neoclasice franceze, este casa în care a trăit şi a creat timp de aproape 22 de ani Theodor Aman (1831 – 1891), cel care a conceput fiecare detaliu al acestui veritabil „templu al artei”, fiind în acelaşi timp şi prima casă–atelier din spaţiul românesc, gândită de la bun început să devină muzeu. Bustul pictorului şi tabloul „Cireşe” – ulei pe pânză, sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei.
Patrimoniul Muzeului doctorului Nicolae Minovici, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei, reflectă interesul pentru artă al unui colecţionar de la începutul secolului XX, în care predomină obiectele textile (cămăşi, ii, fote, vâlnice, ştergare, scoarţe) şi cele de ceramică. Muzeul deţine şi colecţii reprezentative de icoane, ouă încondeiate şi obiecte de lemn specifice gospodăriei ţărăneşti autohtone.
În anul 1907, apărea prima societate astronomică română ce purta numele lui Camille Flammarion, binecunoscutul popularizator al ştiinţelor din Franţa. Prietenia acestuia cu românul Victor Anestin, l-a inspirat pe cel din urmă în a face cunoscut publicului larg unele din „tainele cerului”. De atunci şi până în prezent, pasionaţii de astronomie de pretutindeni puteau vedea spectacolele bolţii cereşti din cupolă sau de pe terasa Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei, împreună cu unul din frumoasele sale vitralii.
Edificiul Muzeului Victor Babeş a fost ridicat de către Mircea Babeş, unicul fiu al savantului, în perioada 1928-1929. Camerele înalte şi spaţioase crează prin intermediul obiectelor expuse atmosfera proprie începutului de veac XX. Încă de la început, Mircea Babeş a conceput spaţiul pentru omagierea părintelui său, aducând toate obiectele ce aparţinuseră savantului, din perioada sa de directorat în Institutul de Bacteriologie, ce astăzi îi poartă numele. Microscopul proiectat de Babeş şi portretul acestuia apar pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei.
Casa Filipescu-Cesianu, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, este un exemplu de restaurare al unei reşedinţe mai vechi, din perioada 1846-1850 şi este una din puţinele reşedinţe aristocratice tipice ale Bucureştiului din Belle Époque, ce este încă fidelă designului original.
Această casă a fost reşedinţa mai multor familii ce făceau parte din aristocraţia română, precum Iancu Filipescu şi Maria Ghica Filipescu. Constantin Cesianu a extins casa cu ajutorul arhitectului Leonida Negrescu în anul 1892. Cu această ocazie au fost adăugate ornamentele exterioare, acoperişul imperial, fiind creat şi parcul reşedinţei.
La data de 10 decembrie 1956, muzeului îi este atribuit Palatul Suţu (actualul sediu administrativ al instituţiei, care în prezent găzduieşte şi expoziţia permanentă Timpul Oraşului).
Palatul Suţu, al cărui interior este ilustrat pe coliţa emisiunii, având timbrul cu valoarea nominală 16 lei, este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile, care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost perioada de glorie a Palatului Suţu, unde, în luna februarie, avea loc primul bal din an.
Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Municipiului Bucureşti pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
