Promotoare consecventă a tematicilor filatelice care au ca subiect frumuseţile şi bogăţiile naturale ale României, Romfilatelia introduce în circulaţie miercuri, 12 ianuarie a.c., emisiunea de mărci poştale Parcuri Naționale din România, Parcul Călimani.
Emisiunea filatelică aferentă temei, ilustrează în cele patru mărci poștale, componente ale faunei zonei: vânturelul roșu, râsul, cerbul și jderul de copac, având valorile nominale 2,60 lei, 3,90 lei, 6,50 lei, respectiv 16 lei.
Parcul Național Călimani definește o arie protejată, de interes național, situată în partea central-nordică a României, pe teritoriile administrative aparținând județelor Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița- Năsăud.
Prima propunere de instituire ca parc național s-a înregistrat în anul 1975, iar declararea ca arie protejată a fost legiferată în anul 2000.
Parcul Călimani reunește o zonă montană cu forme de relief diversificate: vârfuri, abrupturi stâncoase, chei, văi, doline, măguri, ponoare, poiene, cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști.
Situat în munții care îi împrumută numele și încercuind cel mai mare crater al unui vulcan stins, cu un diametru de 10 km, parcul cu o suprafață totală de 24.556 ha are în componența sa rezervațiile naturale: 12 Apostoli (un grup statuar, operă a naturii), Jnepenișul cu Pinus cembra-Călimani și Lacul Iezer. O fostă exploatare de sulf se regăsește în prezent ca o enclavă în arealul parcului.
Fauna zonei, diversificată, înscrie în listă: ursul brun, cerbul, lupul cenușiu, mistrețul, vulpea, vidra, veverița, râsul, jderul de copac, dihorul, etc. alături de păsări ca acvila de munte, cocoșul de munte, mierla de apă, mugurarul, vânturelul roșu, șoimul călător, sitarul de pădure, etc.
Vânturelul roșu (Falco tinnunculus), cunoscut și ca vânturel, este o pasăre răpitoare de zi, specie de șoim care preferă stâncăriile. Este o pasăre de pradă, mică, de culoare castanie. Are o lungime de 30-36 cm și o greutate de cca. 180 g. Numele de gen (Falco) este numele latin al șoimilor, iar numele de specie (tinnunculus), provine din cuvântul latin tradus cu „a țiui”. Este o specie sedentară sau parțial migratoare. Se hrănește în special cu rozătoare. Femelele depun 3-6 ouă, iar puii părăsesc cuibul după cca. 30 de zile. Perechile cuibăresc izolat, ocupând cuiburi abandonate de alte specii. Principala amenințare o constituie folosirea pe scară largă a pesticidelor în agricultură.
Râsul (Lynx lynx), este o felină de mărime medie, nativă din pădurile Europei și Siberiei, Asia Centrală și Asia de Est. Lungimea 80-130 cm, înălțimea 55-75 cm, greutatea 18-30 kg. Reprezintă o felină emblematică a Carpaților. Este al treilea mare prădător al Europei, după urs și lup. Este un animal nocturn, trăiește solitar și foarte greu de descoperit.
Numele de gen (Lynx) este împrumutat din limbile franceză și latină și mai definește și denumirea de pisică sălbatică.
Toate speciile de lincși sunt carnivore, iar arealul lor este cuprins între 100 și 2.000 km2, însă speciile europene au teritoriul limitat ca urmare a extinderii activităților umane. Atacă prada pe neașteptate, putând executa sărituri de 4-6 m în orice direcție, și văd foarte bine și pe timp de noapte. Exceptând Rusia, cea mai mare populație a lincșilor se găsește în România (cca. 2.050 exemplare în anul 2001).
Cerbul (Cervus elaphus), podoaba pădurilor montane, este un mamifer ierbivor, aparține categoriei rumegătoarelor. Este cel mai mare reprezentant al copitatelor. Lungimea corpului poate ajunge până la 2 metri, iar greutatea poate să atingă 150-300 kg (în comparație cu a unei ciute de 80-150 kg). Coarnele ramificate, cu o lungime de 2 m, pot cântări 16 kg (coarnele se schimbă anual).
Hrana este compusă din muguri sau lăstare tinere, scoarță de copac, frunze verzi acoperite de zăpadă. Ca dușmani de temut, cerbul, îi are pe lup, râs și urs. Cerbul coabitează în cârduri formate după împerechere. În cârdurile ciutelor se află nou-născuții și cerbii de până la doi ani.
Jderul de copac (Martes martes), aparține genului de animale carnivore arboricole, din familia Mustelidae. Jderii au blană prețioasă, de culoare cafenie-aurie spre negricioasă, cu corpul de până la 61 cm lungime, iar coada de 15-30 cm. Jderul de copac se cațără cu agilitate și își face cuibul într-o scorbură sau într-un vechi cuib de veveriță.
Deși capabil de cățărare rapidă și salturi mari, jderul de copac își vânează aproape toată prada la sol (rozătoare mici, păsări, insecte). La rândul său, cade victimă unor animale sălbatice și păsări de pradă ca: vulpea, lupul, bufnița și acvila.
Femela are o perioadă de gestație destul de lungă (cca 8 luni), iar cei 3-5 pui, născuți în general în luna aprilie, au doar 10 cm la naștere și cântăresc cel mult 30 g. Rămân sub ocrotirea mamei 3-4 luni.
Riscul de dispariție a speciei este redus, speranța de viață fiind de aproximativ 10 ani.
Romfilatelia mulțumește reprezentanților Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Parcului Național Călimani și Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
