Pentru a onora inițiativele culturale independente, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Muzeul Recordurilor Românești, dedicată unei instituții care impresionează prin valoarea şi diversitatea exponatelor. Pe primul timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 1,60 lei, este reprodusă sigla Muzeului Recordurilor Românești. Pe al doilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 2 lei, este reprodusă o marcă poștală Cap de bour (1858), cu valoarea de 81 parale, aflată în colecția muzeului. Al treilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 11,50 lei, ilustrează sigla Federației Internaționale a Filateliei (F.I.P.). Colița nedantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 19 lei, este alcătuită dintr-un timbru care reproduce sigla muzeului, alături de exponate din colecțiile instituției.
Muzeul Recordurilor Românești impresionează prin diversitatea colecțiilor sale, dar și prin numărul mare de obiecte expuse.
Colecția de timbre și piese filatelice românești este cea mai mare cuprinzătoare colecție de acest tip din lume, conținând 99% din toate timbrele emise în România. De asemenea, o secțiune importantă a expoziției este dedicată obiectelor filatelice, precum scrisorile sau documentele circulate pe teritoriul țării, unele dintre ele datând din 1389. Cu peste 100.000 de piese, colecția ilustrează o bună parte din istoria României, începând cu prima emisiune Cap de bour și până astăzi, la care se adaugă perioada prefilatelică.
Colecția de fiare de călcat cuprinde peste 35.000 de piese și este, de asemenea, cea mai mare din lume. Varietatea modelelor și a tehnicilor de încălzire a fiarelor de călcat urmărește îndeaproape evoluția vestimentației, precum și diferențele între culturi. De exemplu, călcarea la cald a fost folosită în Asia, cu precădere în China, cu mult timp înainte de a fi folosită în Europa, unde se călca la rece, prin presarea țesăturilor, fie în mari prese de lemn, fie cu ajutorul unor obiecte din piatră. În urmă cu 2000 de ani, femeile din China îndepărtau încrețiturile materialelor folosind mici unelte decorate, umplute cu cărbuni încinși, pe care le plimbau peste țesături. Pentru mătase, în schimb, fiind mult mai pretențioasă, se folosea nisip încins, pentru a evita cu totul murdărirea sau scânteile accidentale produse de cărbunii aprinși. În Europa însă, avantajele călcatului la cald au fost descoperite mai târziu, dar acest fapt nu a împiedicat producerea unei multitudini de modele.
Adeseori, fiarele încinse erau puse pe un suport în momentul în care era necesar să se manipuleze țesăturile. Acest suport, numit și trivetă, după denumirea sa englezească, împiedica distrugerea țesăturilor sau a suprafețelor pe care se călca, pentru că evita contactul între ele și fierul încins. Fiind la rându-i cea mai mare din lume, colecția de trivete numără peste 15.000 de piese și reprezintă o încântare vizuală pentru că modelele sunt și foarte frumos decorate, uneori având chiar mici texte comice. După o anumită perioadă, trivetele nu au mai fost folosite ca suport pentru fierul de călcat, însă au continuat să fie fabricate cu scopul de a decora camerele și bucătăriile, valorificând aspectul lor estetic.
Colecția de tirbușoane, de asemenea cea mai mare din lume, conținând peste 30.000 de piese, arată evoluţia uneltei de-a lungul timpului. Parcursul tirbușonului este strâns legat de evoluția sticlelor și a metodelor de sigilare, precum și de redescoperirea îmbătrânirii vinului sau de comerțul cu vin dintr-o țară în alta. În plus, un aspect care a fost uitat de-a lungul timpului, dar care se poate redescoperi prin această expoziție, este faptul că tirbușoanele nu au deschis, la început, numai sticle de vin, ci și sticluțele de pafum, de medicamente, călimările, chiar și sticlele de bere, atunci când dopul de plută era folosit pentru a le închide pe toate. Fiind destinate pentru deschiderea unor produse de lux, exclusiviste, tirbușoanele folosite erau la rândul lor obiecte de artă, foarte frumos decorate, din materiale scumpe, potrivite pentru aristocrați.
Muzeul Recordurilor Românești conține colecţii cu subiecte variate, unite sub tema obiectelor casnice sau profesionale. Printre aceste colecții se numără cea cu aparate fotografice vechi (peste 5.000 de obiecte), aparate și instrumente muzicale, mașini de scris, mașini de cusut, samovare și ceainice, carafe, mojare sau cântare, râșniţe de cafea, teodolite, telefoane și aparate optice.
De asemenea, muzeul are un spațiu special amenajat pentru expoziții itinerante sau temporare și mai multe zone în care se pot organiza evenimente culturale și private, lansări de carte, degustări de vinuri sau conferințe.
