Romfilatelia, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Institutului Geologic al României, introduce în circulaţie emisiunea de timbre MINERALE.
Mineralul este un corp solid cu o compoziţie chimicã definitã, care se gãseşte în naturã în stare cristalinã sau amorfã. Mineralele formeazã rocile şi minereurile, fiind reprezentate prin diferite combinaţii chimice şi, rar, prin elemente native.
Sunt cunoscute peste 4000 de minerale din care silicaţii reprezintã circa 34%, oxizii şi hidroxizii, circa 25% iar sulfurile circa 20%.
Mineralele prezentate în timbrele emisiunii filatelice sunt: agatul, ametistul, blenda, cuarţul, fluorina şi stibina.
Fluorina (CaF2) – în latinã fluorum. Sistemul de cristali-zare este cubic. Poate fi mai rar incolorã sau coloratã în galben de miere, verde, violet, albastru, având câteodatã o culoare în interior şi o alta în exterior. Are un luciu sticlos. Este termoluminiscentã şi fluorescentã. Se utilizeazã ca fondant în metalurgie, în opticã, industria chimicã, industria ceramicii. În România se gãseşte la Baia Mare, Mãcin, Tulgheş, Brad.
Este ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 30 Bani.
Cuarţul (SiO2). Sistemul de cristalizare este trigonal şi se prezintã sub un numãr mare de forme foarte variate. Dupã aspect şi mai ales structurã şi culoare, avem varietãţi fanerocristaline: (cristal de stâncã – incolor, transparent, citrin – gãlbui, morion – fumuriu închis, ametist – violet, ochi de tigru – galben brun); criptocristaline (calcedonia – varietate de cuarţ fibros, ultrafin, cu culori diferite: onix, sardonix) şi amorfe (opal – formã hidratatã a silicei). Alãturi de feldspaţi este cel mai rãspândit mineral din scoarţa terestrã. Se utilizeazã ca piatrã semipreţioasã, în industria opticii, a
computerelor, a sticlei şi în industria abrazivilor.
Este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 50 Bani.
Agatul (SiO2), a cãrui denumire vine de la râul Achates din Sicilia, este o varietate de calcedonie cu zone concentrice regulate şi frumos colorate în mod diferit. Este utilizat ca piatrã semipreţioasã. În România se gãseşte în Maramureş şi Munţii Apuseni.
Este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,00 Lei.
Blenda (ZnS) sau Sfalerit (în greacã, sfaleros), este o sulfurã naturalã de zinc de culoare galbenã, verde, roşie, brunã sau neagrã. Sistemul de cristalizare este cubic. Este folosit în industria metalurgicã. Zãcãminte în România: Baia Mare, Munţii Apuseni, Moldova Nouã.
Este ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,20 Lei.
Ametistul (SiO2), în greacã amethystos, este o varietate de cuarţ cristalizat, colorat violet cu forme de bipiramide fãrã feţe de prisme sau cristale prismatice, terminate cu romboedru direct. Este folosit ca piatrã semipreţioasã. În ţara noastrã se gãseşte în Maramureş.
Este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,50 Lei.
Stibina (Sb2S3) sau Antimonit (în latinã stibium), are sistemul de cristalizare rombic. Cristalele sunt întotdeauna prismatice şi alungite, de obicei cu striuri verticale. Adeseori se prezintã sub formã de snopi dispuşi radial. Culoarea este
gri-albãstruie sau chiar neagrã cenuşie cu luciu metalic. Este cel mai important minereu din care se extrage antimoniul folosit la aliajele antifricţiune, tipografie, în industria cauciucului şi a sticlei, la preparate farmaceutice, produse de
fitingãrie. În România se gãseşte la Baia Mare.
Este ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,20 Lei.
Emisiunea filatelicã a fost realizatã cu sprijinul specialiştilor Institutului Geologic al României.
Data Aparitie:2006-08-04
