950 DE ANI DE LA TRECEREA COMETEI HALLEY OBSERVATĂ ÎN 1066
Istoria astronomiei este istoria ştiinţei care studiază corpurile cereşti, de la simpla observaţie şi până la teoriidespre univers. Astronomia include studiul planetelor şi al sateliţilor acestora, cometelor, meteoriţilor, stelelor, găurilor negre, sistemelor solare şi galaxiilor.
Prezenta emisiune de mărci poştale, reprezintă un supratipar al coliţei emisiunii Întoarcerea Cometei Halley, din anul 1986.
Curiozitatea popoarelor din Antichitate asupra fenomenelor astronomice a făcut ca acestea să studieze cerul şi să înţeleagă formarea zilei şi a nopţii, rolul Soarelui şi al Lunii în măsurarea timpului şi anotimpurilor. Popoarele antice au observat că obiectele cereşti au un comportament regulat, acesta ajutând la măsurarea timpului, formând zile, săptămâni, luni şi ani.
Unele dintre cele cele mai vechi mărturii despre importanţa pe care o dădeau oamenii cerului le avem din Sumer, insulele Britanice, Egipt sau Maya. Aceste populaţii au arătat un interes major în ceea ce priveşte crearea de sanctuare astronomice de unde puteau urmări şi măsura răsăritul unor stele, ca Sirius, sau planete, ca Venus şi Mercur.
Cometa Halley este cea mai faimoasă dintre cometele periodice, putând fi văzută aproximativ la fiecare 75 – 76 de ani. Cometa a căpătat numele astronomului englez Edmond Halley, care, aplicând teoria gravitaţională a lui Newton şi luând în calcul efectele gravitaţionale ale lui Jupiter şi Saturn, a reuşit să stabilească data aproximativă a următoarei reîntoarceri a cometei.
Nu s-a putut calcula cu exactitate de când este văzută cometa Halley, primele menţiuni fiind făcute însă de chinezi, în 611 î. Hr.; aceasta a mai fost observată şi în 467 î. Hr. şi 240 î. Hr.
Din anul 240 î. Hr. şi până în prezent, cometa a fost observată de aproximativ 30 de ori, următoarea sa apariţie fiind estimată în anul 2061. Forţa gravitaţională a planetelor alterează perioada orbitală de la o revoluţie la alta. Efecte non-gravitaţionale, precum reacţia la explozia gazelor care se încălzesc atunci când corpul ceresc trece pe lângă Soare, joacă de asemenea un rol important în modificarea orbitei.
Halley face parte din categoria cometelor de scurtă perioadă. Cometele de acest tip au, în medie, înclinaţia faţă de elipsă de numai zece grade, iar perioada orbitală de doar 6,5 ani, ceea ce face orbita cometei Halley atipică. Acest lucru sugerează că Halley a fost iniţial o cometă de lungă perioadă, a cărei orbită a fost perturbată de forţa gravitaţională a planetelor gigant, de apropierea periodică de Soare şi trimisă în interiorul sistemului solar.
Una din cele mai celebre treceri, consemnată pe nu mai puţin celebra tapiserie de la Bayeux, a fost în 1066, când a uimit armata lui William Cuceritorul; de atunci au trecut, aşadar, nu mai puţin de 950 de ani.
Tapiseria de la Bayeux este o pânză brodată de aproape 70 de metri lungime care descrie evenimentele care au dus la cucerirea normandă a Angliei de către William, Duce al Normandiei (mai târziu rege al Angliei) şi luptele sale cu Harold al II-lea al Angliei, culminând cu Bătălia de la Hastings. Tapiseria este formată din 50 de scene, cu titluri latine, brodate cu fire de lână colorate pe pânză. Cometa Halley, care şi-a făcut apariţia pe cerul Angliei în 1066, este înfăţişată pe cel de-al 32-lea tablou al Tapiseriei de la Bayeux, privită fiind de Regele Harold al II-lea, înainte de Bătălia de la Hastings.
O poveste interesantă despre cometa Halley este legată şi de destinul scriitorului american Mark Twain, care s-a născutîn 1835, la două săptămâni după trecerea cometei. În 1909,Mark Twain scria în autobiografie că a venit o dată cu cometa şi va pleca o dată cu ea. Şi a plecat în aprilie 1910.
Nu mai puţin celebră a fost ultima ei trecere, în 1986, fiind prima cometă survolată de o misiune spaţială, şi anume de Giotto şi Vega.
Romfilatelia mulţumeşte Institutului Astronomic al Academiei Române pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
