În data de 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova, reunit într-o şedinţă extraordinară, a adoptat Declaraţia prin care a fost proclamată independenţa ţării, iar în data de 29 august 1991 au fost stabilite relaţiile diplomatice între România şi Republica Moldova, la nivel de ambasadă.
Pentru a marca împlinirea a 30 de ani de relaţii diplomatice, Romfilatelia introduce în circulaţie miercuri, 24 noiembrie a.c., emisiunea comună de mărci poştale România – Republica Moldova, Viticultură.
Cele două mărci poștale introduse în circulație vor ilustra urmatoarele repere:
Timbrul cu valoarea nominală de 2 lei reunește, într-o grafică unitară, imaginea unei Căni pictate, care a fost realizată de meșterul Colibaba Constantin, în Atelierul urban Rădăuți, județul Suceava și a unui ciorchine de struguri din soiul Zghihara, din zona Huși, România.
Această cană pictată face parte din patrimoniul Muzeului Național al Țăranului Român și are ca datare: 3/4 sec. XX, probabil anul achiziției 1974. Piesa este de formă înaltă, circulară, cu cioc și toartă. Decorul este dispus în trei registre ornamentale, la bază este un registru pictat cu un motiv geometric format din triunghiuri concentrice bicolore (galben muștar și verde) alternând cu grupe de linii și frunze, pe corpul cănii decorul este compus din trei zone cu motive naturaliste și anume: un cocoș cu o ramură cu frunze, central soarele și două semiluni cu câte o stea iar în cealaltă parte este dispus un cal cu călăreț care ține o sabie în mâna dreaptă, iar gâtul cănii este decorat cu cinci flori galbene iar deasupra lor un brâu cu semicercuri care sunt în alternanță cromatică (verde, maro și galben muștar).
Pe fundul cănii este grafitat numele meșterului „Colibaba”. Interiorul cănii este smălțuit cu smalț incolor.
Soiul de struguri Zghihara, este cunoscut cu multe secole înainte de a apărea inamicul distructiv al viței, filoxera. În vremea lui Ștefan cel Mare, era cunoscut ca sursa unui vin al omului de rând, un vin agreabil, des întâlnit la nunțile tradiționale ale moldovenilor. Astazi, soiul se regăsește doar in zona Hușilor. Numele de Zghihara este de origine turcească. Este considerat ca unul dintre cele mai productive soiuri autohtone. Pornind de la vinul de Zghihara, viticultorii Hușilor au creat un spumant care a obținut aprecieri foarte bune la concursurile internaționale. Alături de vinul spumant, podgoria Hușilor a lansat coniacul ce-i poartă numele. În literatura de specialitate soiul se mai întâlnește și sub denumirile sinonime: Zghihară galbenă, Zghihară verde bătută, Poamă zoșănească. Păreri laudative privind vinurile de Huși se regăsesc la Petru Rareș, Ioan Vodă cel Cumplit, Alexandru Lăpușneanu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu și alții.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei este reprodusă o Ploscă realizată de meșterul popular din Republica Moldova, Victor Pelin și ciorchinele unui soi de struguri reprezentativ pentru Moldova, Rara Neagră. Este ciorchinele unui soi de struguri de vin, foarte vechi, cunoscut încă din perioada geto-dacilor. Vinul din acest soi de struguri era printre vinurile preferate ale lui Ștefan cel Mare. Se cultivă în România, Republica Moldova, Ucraina, Statele Unite ale Americii și este cunoscut sub aproximativ 80 de denumiri diferite. În Republica Moldova este cultivat în podgoriile de-a lungul râului Nistru, predominant în podgoria Purcari, și poartă titlul de „soi naţional”. Ocupă locul 4 între soiurile indigene după suprafață și constituie – 102.0 ha. Rara neagră ajunge la maturitate deplină în a doua jumătate a lunii septembrie. Are producții mari, de 20 t/ha și chiar mai mult, producția unui butuc variind între 3,5 – 9 kg. Datorită acidității ridicate Rara neagră se utilizează pentru obținerea unor vinuri spumante roze și roșii, unice ca gust și aromă. Este folosit foarte des la cupaje cu soiuri clasice, dar și cu soiuri autohtone precum Feteasca Neagră. În trecut, în Moldova, exista obiceiul de a umbla cu plosca cu vin prin sat pentru a invita oaspeții la nuntă. Dacă omul intenționa să vină, bea vin din ploscă. În prezent, plosca constituie adevărat obiect de mare valoare, cioplit în lemn, realizat artizanal de meșteri populari, utilizat, în mare parte, la decorarea locuințelor, localurilor, etc.
Romfilatelia mulțumește Î.S. „Poşta Moldovei”, Muzeului Național al Țăranului Român și Colegiului Agricol „Dimitrie Cantemir” Huși pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni comune de mărci poștale.
