Ca o dovadă în plus a strânselor legături culturale dintre România şi Franţa, Romfilatelia, societatea specializată în emiterea şi comercializarea mărcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea de timbre comună România – Franţa intitulată CONSTANTIN BRÂNCUŞI.
Nãscut la Hobiþa (judeþul Gorj) în 1876, Constantin Brâncuºi urmeazã cursurile ªcolii Naþionale de Arte Frumoase din Bucureºti, între 1898 ºi 1902. Doi ani mai târziu, pleacã pentru a se stabili la Paris, oprindu-se mai întâi în Budapesta, Viena ºi München.
În 1907 el acceptã sã lucreze în atelierul lui Rodin, de unde pleacã în scurt timp, orgolios dar plin de încredere. Despre Rodin, el spunea mai târziu: „Nimic nu se înalþã în umbra mãreþilor arbori“.
Pentru a vorbi de Brâncuºi, este suficient sã amintim câteva din operele sale celebre: Cap de copil, Rugãciunea, Sãrutul, Cuminþenia pãmântului, Muza adormitã, Domniºoara Pogany, Somnul, Începutul lumii, Mãiastra, Pasãrea în vãzduh, Cocoºul, Masa tãcerii, Poarta sãrutului, Coloana fãrã sfârºit. Dacã fiecare din ele are propria ei poveste, toate au în esenþã limbajul tradiþional al formelor cãrora Brâncuºi renunþând la frumuseþea lor exterioarã, le oferã în schimb o dimensiune intrinsecã: „Nu forma exterioarã este realã“, sublinia el: „Ceea ce este real, este numai esenþa. Este cu totul imposibil sã exprimi astãzi ceva real, doar prin imitarea suprafeþelor exterioare ale lucrurilor.“
1908 este anul în care Brâncuºi realizeazã sculptura „Somnul“. Aceastã sculpturã aflatã la Muzeul Naþional de Artã din Bucureºti, reprezintã capul unei femei dormind, ale cãrei trãsãturi delicate abia se percep, dar care emanã o indiscutabilã sensibilitate. Acesta este anul în care începe sã lucreze la ciclul „Muza adormitã“, un ciclu pentru care genialul maestru al formelor va consacra mulþi ani.
Realizatã în 1910 ºi expusã doi ani mai târziu la Salonul Artiºtilor Independenþi din Paris, „Muza adormitã“- pãstratã la Muzeul Naþional de Artã Modernã din Paris – este o formã perfectã în sine, un adevãr care se aflã în principiul lãuntric al fiecãruia. Forma purã a oului primordial este cizelatã de Brâncuºi pentru a apropia privitorul ºi a-l face sã descopere adevãrata esenþã a lucrurilor.
„Brâncuºi este unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor.“ (Jean Cassou)
În timpul vieþii, dar ºi dupã moartea sa, în 1957 la Paris, arta lui Brâncuºi a devenit un exemplu al marilor sinteze ale universului ºi totodatã, o chintesenþã a sensurilor adânci ale tradiþiei naþionale.
„Brâncuºi a fost acela care a dat epocii noastre conºtiinþa formei pure.“ (Henry Moore)
– „Muza Adormitã“, Brancusi © ADAGP, Paris 2006
Photo CNAC/MNAM dist. RMN/Adam Rzepka
– „Somnul“, Brancusi © ADAGP, Paris 2006
Data de aparitie: 2006-09-25
