Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea comună de mărci poștale România – Estonia, având ca temă „Aurul pădurilor, specii forestiere”. Cele două timbre, cu valoarea nominală de 8 lei fiecare, ilustrează speciile scoruș și molid.
România a stabilit relaţii diplomatice cu Estonia în anul 1924. Statul baltic a fost ocupat de Uniunea Sovietică în 1940, contactele oficiale fiind restabilite în septembrie 1991, când România a recunoscut independenţa Estoniei.
Scorușul (Sorbus aucuparia) este un arbore cu frunze căzătoare care crește în liziere, în zonele de deal și de munte, fiind răspândit în toată Europa, din Estonia baltică, până în vestul Siberiei. Este înalt de 10-15 m și are coroana rotundă. Frunzele compuse, formate dintr-un număr impar de foliole, se colorează într-un roșu-purpuriu spectaculos la venirea toamnei. Florile albe, dispuse în inflorescenţe, au un miros neplăcut. Scorușele sunt fructe micuţe, globuloase, rar elipsoidale, de obicei roșii. Ele au gust puternic astringent când sunt culese crude, dar după primul îngheţ pot fi consumate. Numit și scorușul păsărilor, reprezintă o importantă sursă de hrană pentru păsări.
Longevitatea scorușului depășește un secol, atingând maturitatea la 10 ani, fructificând abundent în fiecare an, începând cu această vârstă. Este un arbore rezistent la fum, putând fi cultivat în zonele poluate. A devenit foarte frecvent în parcuri. Diversele cultivaruri cu valoare ornamentală, disponibile în comerţ, au fructe galbene, roz, portocalii.
Fructele scorușului sunt foarte bogate în compuși organici, conţinând tanin, zaharuri, acizi, carotenoizi, ulei eteric, dextroze, vitamina C, săruri și minerale. Se folosesc în ceaiuri, dar și la fabricarea marmeladei, compotului, siropului, sucurilor naturale, băuturilor alcoolice etc. Medicina naturistă susţine că scorușul are acţiune antireumatică, diuretică, antitusivă, hemostatică, antiscorbutică. Este recomandat și pentru combaterea carenţei de vitamina C, sau ca adjuvant în tratamentele tuberculozei. Totuși, unele studii de specialitate nu au relevat până în prezent care este modul în care scorușul acţionează asupra organismului uman.
Molidul (Picea abies) este o specie de conifere care face parte din familia Pinaceae. Se găsește în ambele ţări, în România fiind prezent în regiunea montană și subalpină, unde formează păduri pure (molidișuri) sau păduri de amestec cu fagul și bradul. În Estonia ocupă locul trei ca prezenţă în categoria speciilor de arbori, după pini și mesteceni. Cele mai înalte exemplare de molizi din Estonia cresc la Järveselja și au o înălţime de circa 48 m.
Arbore cu coroană piramidală sau îngust conică, ajunge până la 50 m înălţime. În condiţii favorabile, molidul poate trăi până la 250 de ani.
Frunzele aciforme, pungente, în general cu patru muchii, sunt așezate în spirală în jurul ramurilor. Conurile femeiești sunt erecte la început, apoi, după polenizare, devin pendente. La maturitate cad întregi.
Vechii greci, romanii, dar și popoarele medievale foloseau mugurii, conurile, seminţele, rășina și uleiurile esenţiale ale molizilor în medicina tradiţională. Substanţele conţinute de molid întăresc sistemul imunitar și stimulează pofta de mâncare. Molidul este foarte util pentru tratarea afecţiunilor respiratorii, calmează tusea și este un bun expectorant. Produsele pe bază de molid ameliorează simptomele artritei, afecţiunile specifice gutei sau durerile musculare. Uleiul esenţial de molid este antiseptic, întăritor și are efect răcoritor. Masajele cu ulei de molid sunt foarte benefice pentru relaxarea generală a organismului și combaterea stării de oboseală.
Seminţele de molid conţin substanţe active valoroase, fiind folosite inclusiv în alimentaţie. Pot fi consumate crude sau prăjite, măcinate, sau pot fi conservate în miere de albine. În Asia și Europa mediteraneană sunt folosite în condimentarea unor sortimente de salate, mâncăruri sau carne.
Molidul este moale și ușor de prelucrat, fiind utilizat pentru construcţia mobilierului. Oferă o calitate excelentă a sunetului și, prin urmare, este folosit la fabricarea de viori, piane etc. De asemenea, are rol decorativ de Crăciun.
Romfilatelia mulţumește Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză” a Universităţii din București pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale și fotografului George Avanu.
