Romfilatelia continuă seria emisiunilor de mărci poștale cu tematica Colecții și introduce în circulație vineri, 15 aprilie a.c., emisiunea de mărci poștale Colecții. Palatul Elisabeta.
Emisiunea, alcătuită din șase timbre, șase minicoli, o coliță dantelată și două plicuri prima zi a emisiunii, asociază costumelor populare din patrimoniul Palatului Elisabeta, imaginile reginelor sau principeselor din Familia Regală a României și elemente statuare, iar pe plicurile prima zi, imagini de interior din Saloane ale Palatului Elisabeta.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este ilustrat un costum tradițional din Pădureni, 1/2 sec. XX, gospodărie, care a fost purtat de Regina Elena.
Piesa principală a acestui costum este cămașa încrețită la gât, realizată din pânză groasă de casă, din bumbac, țesută în două ițe. Mâneca este punctul de greutate al piesei, ornamentele sunt realizate prin cusătura în punct bătrânesc, decorul este de tip tablă, pe fond negru, cu puncte de culoare în stilizări vegetale – este o cămașă de femeie matură. Pieptul este ornamentat la fel cu două benzi ornamentale compacte. Gulerul repetă într-o formă redusă decorul de pe piept, iar mânecile sunt prinse în brățară cu fodori din pânză și cu terminația din dantelă. Poalele prezintă dantelă realizată în casă și o bandă decorativă mai redusă lucrată cu mătase albă. Șorțul din față și din spate este realizat dintr-o țesătură în 4 ițe cu urzeala din păr și băteala din lână de culoare neagră, iar acestea sunt mărginite de o dantelă neagră realizată cu croșeta. Cele două șorțuri se prind în talie cu un brâu țesut în 4 ițe, cu decor cu dinți din nivideală. Peste acest brâu se purta balțul- o centură îngustă de piele împodobită cu zale mici din cositor, sistemul de prindere fiind realizat tot din cositor sub forma unei perechi de paftale. O podoabă specifică este chiciul cu inele și rândurile de lanțuri de alamă ce atârnă peste șorțul din față.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,80 lei este redat un costum tradițional de mireasă din Argeș, 1/4 sec. XX, atelier sătesc, care a fost purtat de Regina Maria. Cămașa cu altiță de tip carpatic, alcătuită din trup- realizat din 4 stani, altiță și mâneci. Altița este compactă cu un rând distanțat, încrețul este decorativ cusut la fir, mânecile prezintă un decor simplu, dintr-un singur stâlp ce reia motivele din altiță, dinaintele și spatele sunt bogat ornamentate cu benzi decorative compacte, poalele cămășii sunt decorate cu motive geometrice. Broderia cămășii este realizată cu mătase naturală, fir metalic și tel-băteală. Piesele specifice costumului tradițional de nuntă sunt peștemanul și șorțul. Acestea sunt țesute în casă în două ițe, cu urzeala din bumbac iar băteala din lână. Ornamentele sunt cusute ulterior cu mătase, lână și fir metalic, într-un decor geometric. Brâul este țesut la fel ca și peștemanul și șorțul din bumbac și lână, repetând motivele cusute de pe acestea.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,90 lei este reprezentat un costum tradițional din Vrancea, 1/4 sec. XX, gospodărie, purtat de Regina Elisabeta.
Cămașa cu altiță de tip carpatic este alcătuită din trup, realizat din 4 stani, altițe și mâneci. Altițele respectă specificul zonal, având rânduri verticale de motive despărțite de benzi înguste de fir metalic și tel. Mânecile prezintă un decor compact de tip tablă, prinse la capete în manșetă, dinaintele și spatele sunt ornamentate cu benzi decorative ce reprezintă mici pui săriți, poalele cămășii nu sunt ornamentate. Broderia cămășii este realizată cu bumbac, fir metalic, tel, lâniță și mătase naturală. Fota este țesută în patru ițe cu urzeala de bumbac și băteala din mătase, realizată din două foi de țesătură. Ornamentele sunt executate peste fire cu motive geometrice realizate cu fir metalic și mătase colorată, fiind grupate în vergi verticale numite vârste. Partea superioară și inferioară a piesei prezintă câte o bandă compactă din urzeală de culoare roșie ce se numește bată. Brâul este țesut în două ițe cu urzeală de păr și fir metalic.
Un costum tradițional din Muscel, haină de inspirație tradițională, 1/4 sec. XX, atelier sătesc, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei, a fost purtat de Principesa Ileana. Piesa principală a costumului este cămașa încrețită la gât, alcătuită din trup, realizat din 3 stani și mâneci. Mânecile prezintă un decor de tip tablă format din rânduri de meandre cu stilizări vegetale, dinaintele și spatele sunt bogat ornamentate cu benzi decorative ce repetă motivele de pe mâneci, poalele cămășii sunt decorate cu aceleași motive. Broderia cămășii este realizată cu bumbac și fir metalic. Specifică este pânza cu margini portocalii folosită la realizarea cămășii și a poalelor, realizată în casă, țesută în două ițe cu urzeala și băteala din bumbac subțire. Fota este țesută în patru ițe cu urzeala de bumbac și băteala din mătase. Ornamentele sunt executate peste fire cu motive geometrice realizate cu fir metalic și mătase colorată. Brâul este țesut în patru ițe cu urzeala din bumbac și fir metalic iar băteala din lână. Haina copiază hainele de surugii specifice zonei de sud a țării, bogate in ornamente realizate din împletituri de lână și mătase. Materialul suport este abaua iar ornamentele bogate sunt realizate din brandenburguri de mătase, croiul este larg, pe spate prezintă un sistem de închidere cu baiere, iar pe umeri prezintă glugă desfăcută.
Un costum tradițional din Vâlcea, 1/4 sec. XX, gospodărie, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 6,50 lei, a fost purtat de Principesa Mărioara. Piesa principală a costumului este cămașa cu altiță de tip carpatic, alcătuită din trup, realizat din 4 stani, altiță și mâneci. Altița este compactă cu un rând distanțat, încrețul este decorativ cusut la fir, mânecile prezintă un decor de tip tablă, dinaintele și spatele sunt bogat ornamentate cu benzi decorative compacte, poalele cămășii sunt decorate cu motive geometrice. Broderia cămășii este realizată cu bumbac, fir metalic și tel-băteală. Vâlnicul este țesut în casă în două ițe, cu urzeala din bumbac iar băteala din lână. Specific zonal este decorul acestei piese, realizat prin alternanța pe fondul negru a unor benzi decorative realizate prin puncte și linii realizate prin alesătură. Brâul este țesut în două ițe cu urzeala și băteala din bumbac iar alesăturile sunt realizate cu fir metalic drept.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 15,60 lei este redat un costum tradițional din Romanați, 1/4 sec. XX, gospodărie, care a fost purtat de Regina Maria. Cămașa cu altiță de tip carpatic, alcătuită din trup, realizat din 4 stani, altiță și mâneci. Altița este compactă cu un rând distanțat, încrețul este decorativ cusut la fir, mânecile prezintă un decor de tip tablă, dinaintele și spatele sunt bogat ornamentate cu benzi decorative compacte, poalele cămășii sunt decorate cu motive geometrice. Broderia cămășii este realizată cu mătase naturală, fir metalic, tel și paiete. Gulerul cămășii este împodobit cu un rând de pânză brodat. Vâlnicul este țesut în casă în două ițe, cu urzeala din bumbac iar băteala din lână. Specificul zonal este dat de realizarea vâlnicului din două foi de țesătură, de culoare roșie, fondul și alternanța unor vergi ornamentale policrome însoțite de rânduri de alesături peste fire.
Pe colița emisiunii cu valoarea nominală a timbrului de 32 lei este ilustrat un costum tradițional din Olt, 1/4 sec. XX, gospodărie. Piesa principală a costumului este cămașa cu altiță de tip carpatic, alcătuită din trup, realizat din 3 stani, altiță și mâneci. Altița este compactă realizată prin suprapunerea a trei registre decorative geometrice, încrețul este decorativ cusut la fir, mânecile prezintă un decor format din trei râuri realizate din alternanța romburilor din altiță, dinaintele și spatele sunt bogat ornamentate cu benzi decorative ce reiau motivele din râuri, poalele cămășii sunt decorate cu motive geometrice. Broderia cămășii este realizată cu bumbac și fir metalic. Vâlnicul este țesut în casă în două ițe, cu urzeala din bumbac iar băteala din lână. Specific zonal este decorul acestei piese, redat prin alternanța pe fondul roșu a piesei, a unor benzi decorative realizate prin alesătură cu mâna în tehnica karamani.
Romfilatelia mulțumește Asociației Casa Majestății Sale Custodele Coroanei, fotografului Daniel Angelescu, Domnului Director General Narcis Dorin Ion și echipei Muzeului Național Peleș, Domnului Director General Virgil Ștefan Nițulescu și echipei de documentare a Muzeului Țăranului Român, pentru sprijinul documentar și fotografic oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
