„Viitorul nu este ceea ce vine dupã prezent, Viitorul este ceea ce este diferit de prezent.“ (Henri Coandã)
Cu o sutã de ani în urmã, un tânãr propunea lumii aeronautice o revoluţie ce ar fi adus viitorul în prezent. El expunea la cel de-al doilea Salon Aeronautic de la Paris primul avion fãrã elice cu turbo-propulsor. Numele sãu: Henri Coandã. Naţionalitatea: român. Vârsta: 24 de ani. Studii: absolvent al Școlii Superioare de Aeronauticã şi Construcţii Mecanice din Paris (prima promoţie). Din pliantul conceput de Coandã pentru promovarea avionului aflãm detaliile de construcţie: anvergura maximã – 10,30 m, profunzimea aripilor – 1,75 m, lungimea aparatului – 12,50 m, suprafaţa portantã totalã – 32 m2, greutatea totalã în poziţie de rulaj cu un motor Clerget de 50 CP şi o turbinã propulsivã – 420 kg. Aripile. Detalii de construcţie. Aripile brevetate: armãturã interioarã de oţel. Exteriorul în întregime din lemn foarte lustruit şi lãcuit. Profile, permiţând o sarcinã de 33 kilograme pe m2 de suprafaţã portantã la centru, determinate prin repetate încercãri cu aparate speciale montate pe platforme de trenuri special amenajate în acest scop. Aripi de dimensiuni inegale. Sub aripi, canale de aer prin nervuri proeminente. Aripile prinse de fuzelaj prin tuburi de oţel de cea mai micã rezistenţã la înaintare, fãrã niciun întinzãtor sau cablu. Centrul de greutate destul de ridicat pentru a uşura virajele… Fuzelajul (închizând motorul, rezervoarele, pasagerii), flancat de douã radiatoare, poartã în faţã propulsorul. Acest propulsor brevetat (brevet nr. 416 541 din 9 august 1910) va da multã bãtaie de cap specialiştilor contemporani, inventatorului, dar şi celor din ziua de azi. Conceput sub forma unei turbine acţionatã prin intermediul unui motor cu patru cilindri în linie, rãcit cu apã, fabricat de Paul Clerget, propulsorul transforma mişcarea de rotaţie din jurul axului sãu într-o mişcare de translaţie paralelã cu axul. Producând un vid relativ, concomitent cu creşterea presiunii aerului pe care îl utiliza, propulsorul determina o scãdere de presiune care urma calea cea mai scurtã. Schimbând brusc direcţia de deplasare a fileurilor de aer aflate în mişcare, viteza sa se anula, iar presiunea devenea maximã. Determinând prin construcţia propulsorului ca aceastã presiune sã fie axialã, obţinea, prin însumarea presiunilor paralele, un rezultat ce urma axul propulsorului determinând forţa propulsivã… În decembrie 1910, pe câmpul de la Issy-les-Moulineaux, Henri Coandã şi-a dat întâlnire cu destinul sãu. A pornit motorul Clerget al avionului, turbina a început sã se roteascã, mai repede şi mai repede; un zgomot, specific motoarelor cu reacţie, a spart liniştea câmpului. Avionul a început sã ruleze, a luat vitezã, jetul de aer refulat de compresor s-a transformat în flãcãri; flãcãrile se apropiau ameninţãtor de faţa tânãrului Coandã, zgomotul creştea în intensitate odatã cu viteza; inventatorul nepilot s-a speriat, s-a pierdut cu firea; avionul avea vitezã tot mai mare, s-a desprins de sol, a fãcut o şandelã pe o aripã şi s-a prãbuşit nu înainte ca norocosul Coandã sã fi fost aruncat din avion. Fusese primul experiment din istoria aeronauticii cu un avion propulsat prin reacţie. Talentul, priceperea, vocaţia lui Henri Coandã au determinat un act de creaţie tehnicã pe care alţii, în acele vremuri şi mai târziu, nu şi-l puteau nici mãcar imagina, cu atât mai puţin, înţelege. Sesizând realitatea, Gustave Eiffel, unul dintre cei care au avut încredere în „miracolul“ Coandã, avea sã declare public: „Bãiatul ãsta s-a nãscut cu 30 de ani dacã nu, cu 50 de ani prea devreme!“ Și astãzi, privind fotografiile cu acest avion, obiectiv fiind, nu poţi decât sã te exprimi prin termenul – Fascinant! Ca un omagiu adus marelui savant, cea mai mare poartã aerianã a României, cunoscutã anterior sub denumirea Aeroportul Otopeni, îi poartã numele: Aeroportul Internaţional „Henri Coandã“ Bucureşti. Cu ocazia împlinirii unui secol de la prezentarea primului avion cu reacţie, în cadrul celui de-al doilea Salon de Aeronauticã de la Paris, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Centenarul avionului cu reacţie – Coandã 1910“.
Romfilatelia mulţumeşte pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale Muzeului Aviaţiei Române şi d-lor Cristian Crãciunoiu şi George Paul Sandachi.
Data Aparitie:2010-10-15
