Aniversarea Bãncii Naţionale a României din acest an, oferã Romfilateliei prilejul de a introduce în circulaţie o emisiune de mãrci poştale dedicatã evenimentului.
Banca Naţionalã a României a fost înfiinţatã în anul 1880, prin Legea pentru înfiinţarea unei bãnci de scompt şi circulaţiune, care a fost dezbãtutã şi votatã în Parlament (martie-aprilie), promulgatã de cãtre principele Carol I (11/23 aprilie) şi apoi publicatã în „Monitorul Oficial“ (17/29 aprilie 1880).
În luna mai 1880, au fost publicate Statutele BNR, prin care erau reglementate cu stricteţe operaţiunile Bãncii Naţionale: emiterea de bilete, scontarea efectelor comerciale şi a bonurilor de tezaur, comercializarea metalelor preţioase, primirea de sume în cont curent şi titluri în depozit. Conducerea instituţiei a fost încredinţatã unui guvernator, ajutat de Consiliul de administraţie şi Consiliul general. Ion I. Câmpineanu a fost cel care a deţinut, pentru prima datã, funcţia de guvernator.
În toamna anului 1880, au fost puse în circulaţie primele bancnote ale BNR. Acestea erau de fapt vechile bilete ipotecare, emise în anul 1877, cãrora le-a fost aplicat un supratipar cu însemnele Bãncii Naţionale şi semnãturile guvernatorului, cenzorului delegat şi casierului general. În anul urmãtor, au apãrut primele bancnote imprimate în propriile ateliere, având valorile de 20, 100 şi 1000 Lei.
Pânã la izbucnirea Primului Rãzboi Mondial, Banca Naţionalã a sprijinit permanent economia româneascã aflatã la începutul dezvoltãrii sale, punându-i la dispoziţie capitalul necesar pentru desfãşurarea activitãţilor specifice celor mai importante domenii.
În perioada 1916-1918, în contextul situaţiei dificile cauzatã de pierderea propriului tezaur, Banca Naţionalã a ajutat din plin statul, în vederea susţinerii efortului de rãzboi.
Dupã Marea Unire (1918), BNR şi-a extins reţeaua de sucursale şi agenţii la nivelul întregului teritoriu naţional, capitalul autohton reuşind astfel sã pãtrundã în toate ramurile economiei. Chiar şi în condiţiile Marii Crize Economice din anii 1929-1933, Banca Naţionalã şi-a menţinut poziţia stabilã reuşind astfel sã sprijine în permanenţã atât statul, cât şi sectorul economic în ansamblul sãu.
Preluarea puterii politice de cãtre comunişti la sfârşitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial a condus la etatizarea Bãncii Naţionale, care şi-a pierdut independenţa şi a devenit instrumentul prin care se realiza politica monetarã şi de credit a guvernului.
Începând cu anul 1990, Banca Naţionalã a României şi-a reluat treptat atribuţiile sale fireşti de bancã centralã independentã. Procesul, deloc uşor ţinând cont de realitãţile sociale şi economice din anii ´90, s-a manifestat cu o dinamicã vizibilã şi susţinutã, astfel cã astãzi, la împlinirea a 130 de ani de la înfiinţarea sa, Banca Naţionalã a României este o instituţie solidã, credibilã, conectatã pe deplin atât cu spaţiul economic, social şi cultural autohton, cât şi cu cel european.
Cele douã mãrci poştale ale emisiunii ilustreazã imaginile recto-verso ale bancnotei de 100 de Lei.
Aducem mulţumirile noastre conducerii Bãncii Naţionale a României pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2010-09-05
