Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat anul 2011 „Anul Internaţional al Chimiei“ (AIC), an în care sunt sărbătorite realizările chimiei şi contribuţiile ei la evoluţia omenirii.
AIC 2011 este o iniţiativă IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) – Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată şi UNESCO.
În acest an, academii, institute şi societăţi de chimie din întreaga lume se vor implica în organizarea de activităţi naţionale, regionale şi locale, având ca scop conştientizarea rolului chimiei în rezolvarea problemelor şi provocărilor lumii de astăzi.
Sub sloganul „Chimia – viaţa noastră, viitorul nostru“, Anul Internaţional al Chimiei, va include în programul său o serie de activităţi educative, interactive şi amuzante, care vor avea loc pe tot globul. Scopul este acela de a atrage tinerii către această ştiinţă şi de a conştientiza omenirea cu privire la rolul pe care îl joacă chimia în viaţa noastră, pornind de la gastronomie şi ajungând până la medicină şi tehnologie.
Totodată, AIC este un prilej de a sărbători contribuţia femeilor în domeniul ştiinţific, avându-se în vedere că în 2011 se împlinesc 100 de ani de când Marie Curie a primit al doilea premiu Nobel, cel pentru Chimie.
În cadrul manifestărilor legate de Anul Internaţional al Chimiei, Romfilatelia introduce în circulaţie o emisiune de mărci poştale cu această temă.
Marca poştală a emisiunii are în compoziţia grafică portretul lui Franz Joseph Müller von Reichenstein, descoperitorul Telurului, singurul element intrat în Tabelul lui Mendeleev direct de pe teritoriul României.
Născut la Sibiu, pe 1 iulie 1740 (alte surse indică locul naşterii sale ca fiind Poysdorf – Austria, la 4 octombrie 1742), Franz Joseph Müller von Reichenstein a studiat filozofia şi ştiinţele juridice la Viena, iar mai apoi tehnica, mineritul, mecanica, chimia şi mineralogia la Academia Regală din Schemnitz (1763).
În 1768, este promovat ca specialist guvernamental pentru expertize în probleme aurifere (Markscheider), în Ungaria de Sud.
În 1770, este cooptat într-o comisie guvernamentală care se ocupa de probleme de minerit din Banat, fiind numit apoi, datorită meritelor, director al minelor şi industriei siderurgice din Banat.
În 1782, Müller face cercetări pe un mineral misterios descoperit, la începutul sec. al XVIII-lea, în zona Săcărâmb. Deoarece nu se putea separa aurul din acest mineral, el a fost denumit „aurum paradoxum“. După ce corespondează cu iluştri chimişti ai vremii (suedezii Bergman şi Berzelius, dar şi germanul Klaproth), constată că aurul din minereu este combinat cu un element nou, pe care-l numeşte „Telur“, acesta fiind cel de-al 52-lea element înscris în cunoscutul Tabel al lui Mendeleev.
F. J.Müller a fost membru al „Asociaţiei cercetătorilor de ştiinţe naturale“ din Berlin şi al „Societăţii pentru mineralogie“ de la Jena, la care era înscris şi marele poet şi pasionat al ştiinţelor naturale, Wolfgang von Goethe, ceea ce atestă renumele internaţional al lui F. J. Müller, ca om de ştiinţă.
Datorită meritelor sale deosebite, F. J. Müller a fost înnobilat de către împăratul Franz Joseph al II-lea în anul 1788 şi ridicat la rangul de Cavaler al Curţii Imperiale cu titlul „von Reichenstein“.
În 1795, este numit Inspector General al Industriei minelor şi siderurgiei din Transilvania, iar din anul 1802 este chemat la Viena de la Sibiu, pentru a fi numit consilier la Curtea Împăratului, titulatură pe care a deţinut-o până în 1818.
F. J. Müller se stinge din viaţă pe 12 decembrie 1825 la Viena.
Aducem mulţumirile noastre domnului Academician Ionel Haiduc, Preşedintele Academiei Române, precum şi IUPAC (Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată), pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Data de aparitie: 2011-09-26
