Prin decretul 765 din 4/16 iulie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulga hotărârea de înfiinţare a Universităţii din Bucureşti. În acea vreme, Mihail Kogălniceanu era prim-ministru, iar poetul Dimitrie Bolintineanu îndeplinea funcţia de ministru pe problemele Instrucţiunii Publice.
De remarcat faptul că prin prevederile Legii Instrucţiunii Publice, învăţământul primar devenea general, gratuit şi obligatoriu. Universitatea apărea mai târziu decât în alte ţări (Bologna: 1111, Valencia: 1212, Viena: 1365, Petersburg: 1819), iar domnitorul semnatar al Decretului frecventase cursurile universităţilor dinParis,Pavia şi Bologna.
Denumirea de Universitate materializează corespondentul cuvântului din latina medievală, universitas, care înseamnă comunitate, întrucât aduna la un loc profesori şi studenţi de la mai multe facultăţi. La Bucureşti, Universitatea a reunit la înfiinţare Facultăţile de Drept, Facultatea de Litere şi Filosofie şi Facultatea de Ştiinţe.
Universitatea a fost numită metaforic, pretutindeni, cu sintagma Alma mater (mama hrănitoare), folosită de poeţii latinităţii pentru ideea de patrie. Universitatea din Bucureşti s-a remarcat timp de 150 de ani ca instituţie fundamentală în viaţa socială şi a statului nostru. Prin valoroşii ei studenţi şi profesori, şi-a înscris prezenţa şi peste hotarele României: Nicolae Iorga la Sorbona, George Uscătescu în Spania, mari scriitori ca Emil Cioran, Eugen Ionescu la Academia Franceză, Mircea Eliade cu prelegeri la prestigioase universităţi.
Palatul Universităţii a fost terminat în 14 decembrie 1869, dar trebuie scos în evidenţă faptul că el nu a rămas doar un impunător locaş arhitectural cu împuterniciri administrative, ci a reunit o puternică comuniune (Universitas) între dascăli şi discipoli.
Dintre rectorii care au condus Universitatea, mulţi s-au remarcat ca personalităţi politice de prim rang. Amintim în acest sens pe: Gheorghe Costaforu, profesor la Facultatea de Drept, de două ori ministru, Vasile Boerescu, profesor de Drept, ministru de externe, Titu Maiorescu, estetician şi critic literar, deputat, ministru, prim-ministru, Nicolae Iorga, istoric, scriitor, academician, ministru şi prim-ministru, Constantin Stoicescu, jurist, deputat, ministru.
După trecerea ţării sub regimul comunist, Legea de Reformă a Învăţământului pune în practică modelul sovietic de învăţământ superior, odată cu o amplă reorganizare a Universităţii din Bucureşti şi înfiinţare a unor institute subordonate Academiei Republicii Populare Române.
Odată cu procesul de reînnoire a conceptului general, începând cu anul 1990, Universitatea din Bucureşti se înscrie în noi dimensiuni de dezvoltare: 19 facultăţi, peste 30.000 de studenţi şi mai mult de 3000 de cadre didactice titulare şi asociate.
Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, Romfilatelia pune în circulaţie o emisiune de mărci poştale formată dintr-o marcă poştală cu valoarea nominală de 8,10 lei şi o coliţă dantelată, având marca poştală cu valoarea nominală de 14,50 lei.
Marca poştală a seriei reproduce o imagine de epocă a clădirii Universităţii, având în plus, faţă de faţada actuală, vulturul sculptat în piatră de Rusciuk şi alegoria cu subiect tematic zeiţa Minerva. Marca poştală a coliţei dantelate prezintă proiectul arhitectonic de ansamblu al edificiului Universităţii realizat în acuarelă de arhitectul Alexandru Orăscu. Alături de marca poştală, o vinietă reproduce un portret al primului rector Gheorghe Costaforu. Fundalul coliţei adaugă compoziţiei grafice câteva elemente de arhitectură şi facsimilul actului de înfiinţare.
Romfilatelia aduce mulţumiri Universităţii din Bucureşti, Băncii Naţionale a României şi Administraţiei Prezidenţiale – Cancelaria Ordinelor pentru sprijinul documentar şi suportul foto acordate la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Data de aparitie: 2014-07-16
