În urmă cu un secol şi jumătate, oraşul Bucureşti devenea capitala ţării.
Cu ocazia acestei aniverări, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale „150 de ani – Bucureşti, Capitala României“.
„Oraşul Bucureşti este de secole făcut pentru ca să fie Capitala României. Aproape de artera principală a comerţului, al bogăţiilor Principatelor Unite, Dunărea, pe drumul cel mare al occidentului către orient,cu o populaţie numeroasă, compactă şi eminamente românească, Bucureştiul este apoi singurul oraş care are elementul cel mai puternic al unei ţări, clasa de mijloc. Nicăieri, în nici un oraş al României nu există un centru de lumini mai mari, o populaţie cu aspiraţii mai naţionale şi mai liberale, un spirit public mai neatârnat. Nicăieri opinia publică n-a putut a se dezvolta şi domni mai mult decât în Bucureşti.“(Mihail Kogălniceanu,1859)
După Unirea de la 24 ianuarie 1859, numeroasele negocieri purtate cu Imperiul Otoman se soldează în noiembrie 1861 cu recunoaşterea Unirii Principatelor într-un singur stat, cu acordul puterilor garante, dar numai pe timpul vieţii lui Alexandru Ioan Cuza.
Proclamaţia din 11 decembrie 1861 aduce la cunoştinţă populaţiei Principatelor acest prim succes obţinut. După acest moment, cele două Adunări Elective se reunesc, în ianuarie 1862, la Bucureşti, într-una singură, iar cele două guverne demisionează pentru a permite formarea guvernului unic, primul guvern al României, nume sub care este cunoscut din acel moment teritoriul Principatelor Unite.
Tot în această şedinţă se stabileşte ca oraşul Bucureşti să devină capitala ţării.
Oraşul Bucureşti era, încă din 1857, primul oraş din lume care avea străzile luminate de lămpi cu gaz, iar călătorii străini îl considerau ca fiind un oraş al contrastelor.
Numeroase transformări apar mai ales în perioada 1863-1865 când prim ministru a fost Mihail Kogălniceanu. Începe amenajarea Grădinii Botanice şi iau fiinţă, printre altele, gimnaziile „Gheorghe Lazăr“ şi „Matei Basarab“. În 1864 sunt înfiinţate Universitatea şi Şcoala Naţională de Arte Frumoase.
Legea agrară şi Legea electorală din anul 1867 au constituit reale şi importante transformări în viaţa socială a ţării. Legea Instrucţiei Publice din 25 noiembrie 1864 a pus primele baze, înscrise în paragrafe de lege, ale învăţământului românesc.
Realizările apărute în viaţa socială a noului stat constituit, în primă formă în anul 1862, sub numele de România, aufost susţinute mai apoi de Principele Carol I sub a cărui cârmuire România, devenită Regat în 1881, intră cu drepturi egale în rândul mai vechilor state ale Europei.
Până la Primul Război Mondial, în Bucureşti apar bulevarde şi cartiere noi, parcuri, edificii culturale şi administrative monumentale, arhitectura pariziană îmbinându-se armonios cu cea neoromânească (neobrâncovenească), făcând, din această metropolă de la răspântia dintre Occident şi Orient, „Micul Paris al Balcanilor“.
Aducem mulţumiri Muzeului de Istorie şi Artă a Municipiului Bucureşti şi domnului Emanuel Bădescu, bibliotecar în cadrul Bibliotecii Academiei Române pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Data de aparitie: 2012-02-03
