Romfilatelia, societatea specializatã în editarea şi comercializarea mãrcilor poştale
româneşti, introduce în circulaţie emisiunea de timbre FAUNÃ POLARÃ.
Romfilatelia, societatea specializatã în editarea şi comercializarea mãrcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea de timbre FAUNÃ POLARÃ.
Tematica Faunã se aflã în topul preferinţelor colecţionarilor de mãrci poştale şi aceastã nouã emisiune va completa colecţiile acestora cu şase specii de animale polare, unele dintre ele pe cale de dispariţie.
Ursul polar (Ursus maritimus) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 30 Bani. I se spune ursul polar sau ursul alb deoarece blana sa se confundã cu zãpada. Are talia destul de mare, 2,5 m, înãlţimea de aproximativ 1,5 m, iar greutatea sa poate ajunge la 700 kg. Îl întâlnim pe gheţurile arctice şi pe coastele mãrilor arctice.
Foca de Groenlanda (Pagophilus groenlandicus) este ilustratã pe timbrul cu valoarea
nominalã de 50 Bani. Are o lungime de 2,2 m şi se scufundã pânã la adâncimea de 2,5 m,
putând rãmâne sub apã chiar şi 30 de minute. Trãieşte departe de coaste, pe gheţurile plutitoare ale mãrilor şi oceanelor din regiunile arctice. Datoritã braconajului, numãrul lor scade continuu.
Vulpea polarã (Alopex lagopus) este ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,90 Lei. Este rãspânditã în zonele de tundrã din regiunile emisferei nordice. Vara, blana este rarã şi cenuşie, iar iarna aceasta devine albã, cu firul lung şi des. Vâneazã animale mici, intrând chiar în vizuinile acestora.
Pinguinul imperial (Aptenodytes forsteri) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,30 Lei. El are o talie mare de 1-2 m şi este întâlnit în zona Cercului Polar al emisferei sudice. Se reproduce în timpul iernii. Femela depune un singur ou pe care îl îngrijeşte masculul, ţinându-l între picioare, bine încãlzit de pene. Dupã aproximativ douã luni, mamei îi revine sarcina de a-şi hrãni puiul,
care a ieşit din ou.
Balena albastrã (Balaenoptera musculus) este ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,60 Lei. Ea poate atinge o lungime de aproximativ 30 m şi o greutate de 130.000 kg. Este consideratã ca fiind cel mai mare mamifer actual. Are douã fose nazale în creştetul capului. Gura are fanoane prin care filtreazã apa şi hrana. Aceasta este constituitã din animale marine de talie micã.
Morsa (Odobenus rosmarus) este ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de
4,30 Lei. Morsa atinge 4,5 m lungime şi are o greutate de 1.000-1.500 kg. Hrana este
constituitã, în majoritate, din moluştele pe care le vâneazã în ape mai puţin adânci.Romfilatelia, societatea specializatã în editarea şi comercializarea mãrcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea de timbre FAUNÃ POLARÃ.
Tematica Faunã se aflã în topul preferinţelor colecţionarilor de mãrci poştale şi aceastã nouã emisiune va completa colecţiile acestora cu şase specii de animale polare, unele dintre ele pe cale de dispariţie.
Ursul polar (Ursus maritimus) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 30 Bani. I se spune ursul polar sau ursul alb deoarece blana sa se confundã cu zãpada. Are talia destul de mare, 2,5 m, înãlţimea de aproximativ 1,5 m, iar greutatea sa poate ajunge la 700 kg. Îl întâlnim pe gheţurile arctice şi pe coastele mãrilor arctice.
Foca de Groenlanda (Pagophilus groenlandicus) este ilustratã pe timbrul cu valoarea
nominalã de 50 Bani. Are o lungime de 2,2 m şi se scufundã pânã la adâncimea de 2,5 m,
putând rãmâne sub apã chiar şi 30 de minute. Trãieşte departe de coaste, pe gheţurile plutitoare ale mãrilor şi oceanelor din regiunile arctice. Datoritã braconajului, numãrul lor scade continuu.
Vulpea polarã (Alopex lagopus) este ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,90 Lei. Este rãspânditã în zonele de tundrã din regiunile emisferei nordice. Vara, blana este rarã şi cenuşie, iar iarna aceasta devine albã, cu firul lung şi des. Vâneazã animale mici, intrând chiar în vizuinile acestora.
Pinguinul imperial (Aptenodytes forsteri) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,30 Lei. El are o talie mare de 1-2 m şi este întâlnit în zona Cercului Polar al emisferei sudice. Se reproduce în timpul iernii. Femela depune un singur ou pe care îl îngrijeşte masculul, ţinându-l între picioare, bine încãlzit de pene. Dupã aproximativ douã luni, mamei îi revine sarcina de a-şi hrãni puiul,
care a ieşit din ou.
Balena albastrã (Balaenoptera musculus) este ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,60 Lei. Ea poate atinge o lungime de aproximativ 30 m şi o greutate de 130.000 kg. Este consideratã ca fiind cel mai mare mamifer actual. Are douã fose nazale în creştetul capului. Gura are fanoane prin care filtreazã apa şi hrana. Aceasta este constituitã din animale marine de talie micã.
Morsa (Odobenus rosmarus) este ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de
4,30 Lei. Morsa atinge 4,5 m lungime şi are o greutate de 1.000-1.500 kg. Hrana este
constituitã, în majoritate, din moluştele pe care le vâneazã în ape mai puţin adânci.
Data Aparitie:2007-12-12
Romfilatelia, societatea specializată în editarea și comercializarea mărcilor poștale românești, introduce în circulație emisiunea comună de timbre România – Serbia, Vapoare și porturi dunărene.
De-a lungul secolelor, între România și Serbia, ambele țări preponderent ortodoxe, s-au consolidat relațiile de bună vecinătate, de-a lungul unei granițe naturale, fluviul Dunărea.
Orșova, municipiu din județul Mehedinți, aparținând Banatului românesc, este situat pe malul lacului de acumulare Porțile de Fier I de pe Dunăre, în zona de vărsare a râului Cerna. Ca urmare a construirii barajului lacului de acumulare Porțile de Fier I, vechea vatră a orașului a fost inundată, iar populația a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării și ale Cernei și versantul de sud al Munților Almăj, unde s-a construit un oraș complet nou (1966-1971), care a înglobat și satele Jupalnic, Tufari și Coramnic.
Orșova a făcut parte din provincia romană Dacia Malvensis, romanii construind aici un castru, Dierna. În arealul localității au fost descoperite urmele așezării daco-romane cu același nume, ridicată la rang de municipiu în anul 193 dH. În anul 1524, cetatea Orșova (inclusiv localitatea) a fost cucerită de turci și stăpânită de aceștia până în anul 1688. Din anul 1664, Orșova a devenit centru administrativ al unui sangeac (veche subdiviziune administrativă a unui pașalâc). În anul 1688, localitatea a fost cucerită de austrieci. În anul 1916, așezarea a fost eliberată de armata română, pentru ca la 1 decembrie 1918 să revină României, fiind integrată în regiunea Banat.
Novi Sad, așezat în partea de nord a Serbiei, este centrul administrativ al provinciei Voivodina.
Port principal dunărean, cu un cunoscut șantier de construcții de nave fluviale, orașul are o populație de aproximativ 300.000 de locuitori, în mijlocul cărora conviețuiesc și aproximativ 1.000 de români.
Novi Sad este menționat documentar din anul 1526, așezarea fiind cunoscută pentru faptul că în secolele XIII-XVII a avut ca prezență vizibilă pentru apărarea teritoriului, Cetatea-fortăreață Petrovaradin. Prințul Eugeniu de Savoia a obținut aici o strălucită victorie asupra turcilor la 1716.
Orașul mai este cunoscut de către turiști și sub denumirea de “Atena Sârbească” (Srpska Atina).
Mărcile poștale din blocul-coliță dantelată și numerotată reproduc imaginile a două vapoare de pasageri: “Orșova”, și respectiv “Sirona”.
Celelalte două mărci poștale ale seriei ilustrează panorama porturilor dunărene Orșova și Novi Sad.
Data Aparitie:2007-11-14
Cu ocazia Zilei Internaționale a Educației Copiilor Nevăzători, Romfilatelia, societatea specializată în editarea și comercializarea mărcilor poștale românești, introduce în circulație emisiunea de timbre Sprijin pentru nevăzători.Această zi marchează ziua de naștere a lui Valentin Hany, cel care a întemeiat la Paris, în 1784, prima școală pentru nevăzători din lume.
Asociația Nevăzătorilor din România este o organizație nonguvernamentală având ca membri persoane cu deficiențe de vedere. Ea continuă activitățile “Societății Orbilor”, înființată, la 1 august 1906, de Regina Elisabeta a României. Actualmente, Asociația Nevăzătorilor din România cuprinde peste 80.000 de persoane cu invaliditate vizuală de gradul I – handicap grav (cecitate totală sau vedere foarte slabă, nefuncțională) și cu invaliditate de gradul II – handicap accentuat (ambliopie, vedere parțială).
Structura organizatorică a asociației coordonată de un Consiliu Central are 30 de filiale teritoriale, județene și interjudețene, incluzând maxim două județe, cu excepția filialei București care include capitala, județele Ilfov, Ialomița și Călărași. Forul suprem de conducere este Conferința Națională a Asociației Nevăzătorilor din România, iar la nivel teritorial – conferințele filialelor. Conferința Națională, convocată o dată la cinci ani, alege prin vot liber Consiliul Central, iar acesta alege Biroul Executiv pe țară. La conducerea Consiliului Central se află un președinte, un prim-vicepreședinte și patru vicepreședinți nevăzători iar în fruntea Birourilor Executive ale filialelor se află, de asemenea, președinți nevăzători.
Consiliul Central al Asociației Nevăzătorilor din România stă la dispoziția tuturor membrilor organizației cu următoarele servicii specifice: serviciul social, serviciul învățământ-educație, serviciul cultural (carte vorbită, tipografie Braille), presă (revista “Litera Noastră”- revistă lunară în Braille și trimestrială în scriere vizuală) și serviciul sportiv.
A.N.R. este membră a Uniunii Europene a Nevăzătorilor și a Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, a Asociației Internaționale a Sportului pentru Nevăzători și a Asociației Internaționale a Șahului în Relief. Ea are reprezentanți în comisiile de specialitate ale Uniunii Europene a Nevăzătorilor: Comisia pentru Drepturi Sociale și Umane, Comisia pentru Educație, Comisia pentru Acces la Cultură și Informație, Comisia pentru Reabilitare, Pregătire profesională și Angajare în muncă, precum și în Comitetul de Nominalizări. Membrii A.N.R. în aceste structuri au fost aleși prin votul reprezentanților celorlalte organizații naționale din Europa.
Marca poștală dedicată nevăzătorilor se înscrie ca o premieră filatelică națională prin imprimarea, în sistem Braille, pe una din vinietele colii de timbre, a textului latin Fiat Lux! (Să fie lumină!).
Mulțumim Asociației Nevăzătorilor din România pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni filatelice.
Data Aparitie:2007-11-13
Romfilatelia, societatea specializată în emiterea și comercializarea mărcilor poștale românești, introduce în circulație emisiunea de timbre CERAMICĂ ROMÂNEASCĂ – Oale și Căni (II).
Olăritul s-a practicat încă din vremuri străvechi, mărturie stând frumoasele vase de ceramică din epoca neolitică, epocă în care pe teritoriul României s-a dezvoltat o civilizație remarcabilă.
Motivele ornamentale cu care se decorează obiectele din ceramică sunt în principal geometrice, dar și fitomorfe, avimorfe, zoomorfe și antropomorfe.
Unul dintre cele mai vechi motive decorative geometrice este triunghiul, care se întâlnește și pe ceramica preistorică și apare sub diferite forme (o serie de triunghiuri de aceeași mărime), “ferăstrăul” sau “dintele de lup” (triunghiuri dispuse alternativ sus-jos).
Spirala care apare în special pe ceramica veche de Cucuteni și Boian dar și pe cea
modelată la Vama, Horezu, Oboga, Româna și alte zone cu tradiție este făcută de obicei din humă albă. Spirala, deși este un motiv foarte vechi, nu se regăsește la ceramicile occidentale din aceeași perioadă și chiar la cele mai târzii, cum ar fi cele mediteraneene.
Alături de vrej și ghirlande, ca motiv fitomorf des întâlnit este crenguța de brad, folosită și de olăria preistorică. Creanga de brad simbolizează perenitatea asociată arborelui (pomul vieții). Mai sunt reprezentate vița de vie (simbol creștin), dar și spice de grâu, trifoi, ciorchinii de strugure, bobocii, frunzele și florile stilizate.
Motivele avimorfe, zoomorfe și antropomorfe sunt mai rare și mai recente și aparțin tradiției bizantine. Sunt reprezentați porumbei, păsări de curte, pești (simboluri creștine).
Foarte interesante sunt motivele simbolice, legate de credințe străvechi, precreștine, asociate cultului Soarelui, care l-a înlocuit pe cel al fecundității în epoca bronzului.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,10 Lei este ilustrată o oală realizată în Transilvania.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 Lei este ilustrată o cană realizată la Horezu-Vâlcea.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 7,20 Lei este ilustrată o cană realizată la
Obârșa-Hunedoara.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 8,70 Lei este ilustrată o oală realizată la Baia
Mare-Maramureș.
Obiectele din ceramică ilustrate pe timbrele emisiunii fac parte din colecția Muzeului Țăranului Român.
Data Aparitie:2007-11-07
În urmă cu cinci decenii omul trimitea, pentru prima oară, un obiect gândit şi făurit de el, în spaţiul cosmic.
Cu ocazia acestei aniversări, Romfilatelia, societatea specializată în editarea şi comercializarea mărcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea filatelică “50 de ani de la zborul primului satelit artificial al Pământului – Sputnik 1”.
Uniunea Sovietică a inaugurat, pe 4 octombrie 1957, competiţia pentru cucerirea Spaţiului prin lansarea Sputnik-ului, primul satelit artificial al Terrei.
Satelitul artificial, denumit Sputnik I – în traducere “tovarăş de drum”, a fost lansat de o rachetă purtătoare, de la o bază din Kazahstan.
Sputnik I avea un diametru de 58 de cm şi cântărea în jur de 84 de kg.
Înconjura Terra, pe o orbită eliptică la o altitudine de 250 km, o dată la fiecare oră şi 36 minute.
Oficial, Sputnik I a fost lansat în cadrul acţiunilor ocazionate de Anul Geofizic Internaţional.
Vizibil prin binoclu înaintea răsăritului şi apusului, Sputnik I transmitea semnale radio spre Terra, destul de puternice pentru a fi recepţionate în bune condiţii de operatorii amatori de radio.
În ianuarie 1958, Sputnik I s-a abătut de la traiectoria iniţială ce-i permitea rămânerea pe orbită, şi a pătruns în atmosfera terestră, dezintegrându-se ca urmare a autoaprinderii.
Lansarea lui Sputnik I a marcat momentul când marile naţiuni ale lumii au început cucerirea spaţiului extraterestru, a Lunii, cercetarea planetei
Marte, a altor planete din sistemul nostru solar sau chiar mai îndepărtate.
Data de aparitie: 2007-10-04
Romfilatelia, societatea specializată în editarea și comercializarea mărcilor poștale românești, introduce în circulație emisiunea filatelică Cupa Mondială de Rugby – Franța 2007.Despre rugby, un mare iubitor al acestui sport, Henry Blaha, spunea atât de frumos că este un “sport de golani practicat de gentlemeni…”.
Civilizația acestui sport înseamnă, înainte de orice, cultivarea celor mai importante valori umane: solidaritatea, loialitatea, cinstea, tăria morală, curajul, simțul dreptății și al sacrificiului. Nu degeaba despre Cupa Mondială de Rugby se spune că este a treia competiție ca importanță după Jocurile Olimpice și Campionatul Mondial de Fotbal.
În perioada 7 septembrie – 20 octombrie se desfășoară a șasea ediție a Cupei Mondiale de Rugby. Aceasta este organizată de Franța, în colaborare cu Scoția și Țara Galilor. Stejarii – cum este denumită echipa națională a României – au o misiune foarte grea, urmând să întâlneasă în grupa C atât puternicele selecționate ale Scoției, Italiei, Portugaliei, cât și eterna favorită la câștigarea trofeului, Noua Zeelandă.
Calificarea la Cupa Mondială este ceva obișnuit pentru naționala de rugby a României, care a participat la fiecare ediție a acestui mare turneu, încă de la înființare, adică din 1987.
Echipa României nu a depășit niciodată faza grupelor, dar la fiecare turneu final (cu excepția ediției din 1995) a reușit o victorie. În 1987, în Noua Zeelandă, a învins naționala Zimbabwe, cu 21-20, iar patru ani mai târziu, în Franța, a trecut de echipa Fiji, cu 17-15.
În 1995 nu a câștigat nici un meci, dar a pierdut la mare luptă partida cu echipa țării gazdă, Africa de Sud, cea care urma să devină campioană mondială după un meci dramatic cu Noua Zeelandă.
În 1999, România a învins la Dublin reprezentativa Statelor Unite ale Americii, iar la ultima ediție, cea din 2003, tricolorii români au izbutit cea mai concludentă victorie din istoria participărilor lor (37-7), în fața Namibiei, la Launceston, în Tasmania.
Doar 12 națiuni din lume, printre care și România, se pot mândri că au fost prezente întotdeauna la cel mai mare eveniment rugbystic al lumii – Cupa Mondială.
Data Aparitie:2007-09-25
Romfilatelia, societatea specializată în editarea şi comercializarea mărcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea filatelică ,,140 de ani de la crearea Sistemului Monetar Românesc Modern”.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea circulau în teritoriile româneşti o multitudine de monede, dintre care cele mai cunoscute erau: napoleonul francez, lira sterlină, ducatul austriac, lira otomană, precum şi alte diferite monede turceşti, austriece şi ruseşti.
Prezenţa acestora, în număr mare peste 80 de tipuri pe teritoriile Moldovei şi Ţării Româneşti la mijlocul veacului al XIX-lea, a generat proiecte de înfiinţare a unui sistem monetar naţional unitar.
Primele încercări de înfiinţare a unui sistem monetar naţional aparţin domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Strădaniile lui Cuza s-au concretizat abia în anul plecării acestuia de la domnie.
Deşi, iniţial, prin actul de recunoaştere a noului domnitor Carol I, guvernul turc nu permitea acestuia nici emisiunea de monedă, nici conferirea de decoraţii, într-o scrisoare din luna octombrie 1866 adresată de către Marele Vizir guvernului României, Poarta revine asupra chestiunii monedei şi permite Principatelor să bată monedă proprie cu condiţia ca aceasta să poarte un semn al imperiului (semiluna sau semiluna cu stelele).
O lună mai târziu, printr-o nouă scrisoare, Poarta renunţă la această pretenţie, însă doar în ceea ce priveşte moneda divizionară de bronz.
Profitând de acest succes, guvernul Brătianu reformulează într-un nou proiect legea monetară din timpul lui Cuza şi-l supune aprobării Parlamentului.
Astfel că, după 8 ani de la Unirea Principatelor din 1859, a fost adoptată la 22 aprilie 1867, Legea pentru înfiinţarea unui system monetar naţional.
Adoptând sistemul monetar bimetalist al Uniunii Latine (convenţie încheiată în 1865 între Franţa, Belgia, Elveţia şi Italia), legea prevedea emiterea de monede din aur (20, 10 şi 5 lei), argint (2 lei, 1 leu şi 50 bani) şi bronz (10, 5, 2 şi 1 ban).
Legea mai prevedea că din motive financiare, deocamdată urmau a se bate doar monedele de bronz, a căror execuţie s-a făcut de altfel imediat la monetăriile Watt & Co. şi Heaton
din Birmingham (Anglia).
Temporizând pentru moment fabricarea monedelor din aur şi argint cu însemnele suzeranităţii turceşti, Brătianu urmărea un dublu scop: înfiinţarea unei monetării naţionale, fapt care se va întâmpla în 1870, şi baterea de monede cu efigia domnitorului – semn al suveranităţii statului.
În 1868 este emisă prima monedă de aur (piesa de 20 lei), iar în 1870 este bătut primul leu de argint.
Din cauza deficitelor bugetare din anii anteriori, în 1877, au fost emise primele bancnote, aşa numitele bilete ipotecare, ce aveau curs obligatoriu la casieriile publice.
Au fost emise bilete în valoare de 5, 10, 20, 50, 100 şi 500 lei.
Biletele ipotecare au fost retrase de pe piaţă treptat de statul român până în 1890 şi înlocuite cu bilete de bancă.
Deşi de-a lungul anilor au survenit numeroase modificări în structura sistemului monetar,
leul a rămas până în prezent moneda naţională a României.
Timbrul emisiunii, cu valoarea nominală de 3,90 Lei, reproduce aversul şi reversul primei monede de 1 Ban (bronz), emisă în anul 1867, realizată la Monetăria Heaton Birmingham (Anglia).
Timbrul coliţei dantelate, cu valoarea nominală de 5,60 Lei este perforat pe contur rotund şi reproduce reversul monedei de 1 Leu (argint), emisă în anul 1870, realizată la Monetăria Statului (Bucureşti).
Alături de acesta este reprodus şi aversul monedei pe un desen – fundal al coliţei ce ilustrează elementele primei bancnote româneşti (5 Lei), emisă de Ministerul Finanţelor în anul 1877, tipărită în atelierele Băncii Franţei din Paris.
Pe acelaşi fundal se regăsesc celelalte monede de bronz emise în 1867 precum şi moneda din argint de 50 bani emisă în 1873.
Data de aparitie: 2007-09-12
Romfilatelia, societatea specializatã în editarea şi comercializarea mãrcilor poştaleromâneşti, introduce în circulaţie emisiunea comunã de timbre România-Luxemburg „Casa Luxemburg din Sibiu“.În cadrul reuniunii miniştrilor culturii din statele membre ale Uniunii Europene, desfãşuratã în luna mai a anului 2004 la Bruxelles, Consiliul de Miniştri a desemnat oraşele Luxemburg şi Sibiu în calitate de Capitale Europene ale Culturii pentru anul 2007.
Prima oarã, Luxemburg a fost numit „Capitalã Culturalã Europeanã“, în 1995. În anul 2007 conceptul de „Capitalã Culturalã Europeanã“ implicã un eveniment transfrontalier, spaţiul acesteia fiind extins pornind de la Luxemburg, peste o regiune formatã din Marele Ducat al Luxemburgului precum şi alte zone din Franţa, Germania şi Belgia, toate acestea purtând denumirea de „Marea Regiune“. Acest concept conferã Capitalei Culturale 2007 o semnificaţie specialã şi anume promovarea mobilitãţii şi a schimbului de idei, traversarea graniţelor sub toate aspectele: fizic, psihologic şi artistic.
Relaţiile României cu Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 5 decembrie 1910, iar la nivel de ambasadã, la 12 noiembrie 1966.
Luxemburgul a acordat Sibiului o mare atenţie, în special datoritã faptului cã în secolul al XII-lea s-au stabilit aici primele grupuri de colonişti saşi provenite din zona râului Moselle, aflatã astãzi pe teritoriul Luxemburgului. De altfel, graiul sãsesc vorbit la Sibiu este foarte asemãnãtor cu limba luxemburghezã.
Prima menţionare documentarã a Sibiului dateazã din anul 1191.
Cu ocazia vizitei în România a Marelui Duce de Luxemburg şi a Marii Ducese de
Luxemburg, în luna martie a anului 2004, a avut loc la Sibiu inaugurarea Casei Luxemburg (fostã Casa Schaser).
Clãdirea care adãposteşte Casa Luxemburg a fost construitã pe prima incintã de fortificaţie a aşezãrii „Villa Hermani“, devenitã ulterior Hermannstadt – Sibiul de azi. Iniţial realizatã în stil gotic (sec. XV), Casa Luxemburg a fost transformatã în perioada Renaşterii, de atunci provenind decoraţia cu pilaştri a faţadei şi ornamenţia bogatã a ferestrelor, în stil baroc.
Între anii 1999 şi 2003, Serviciul de Situri şi Monumente Naţionale al Luxemburgului a finanţat şi coordonat lucrãrile de restaurare a imobilului.
Astãzi Casa Luxemburg de la Sibiu serveşte drept centru cultural, turistic, de informare şi documentare.
Imaginea Casei Luxemburg din Sibiu apare atât pe timbrul emisiunii cât şi pe cel al coliţei dantelate.
Data Aparitie:2007-09-03
Romfilatelia, societatea specializatã în editarea şi comercializarea mãrcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea filatelicã Personalitãţi Germane din România.Emisiunea filatelicã prezintã trei dintre cei mai de seamã oameni de culturã germani din România şi anume pe Johannes Honterus, Hermann Oberth şi Stephan Ludwig Roth .
Johannes Honterus (1498-1549) – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,90 Lei.
Fiul unui tãbãcar, Johannes Honterus avea sã fie una dintre cele mai importante figuri ale Braşovului medieval. Johannes Honterus este autorul “Rudimenta Cosmographiae” (1530), lucrare larg rãspânditã în centrele culturale europene şi al “Gramaticii Latine” (1530). De asemenea, Honterus a fãcut prima hartã a Transilvaniei (1532), a întemeiat tipografia din Braşov şi a reorganizat liceul umanist, care azi îi poartã numele. Johannes Honterus a evidenţiat în lucrarea sa ” Rudimenta Cosmographiae “, în mod cartografic, unitatea celor trei ţãri române în harta intitulatã “Dacia”, menţionând totodatã şi continuitatea românilor pe aceste meleaguri.
Hermann Oberth (1894-1989)- ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,10 Lei.
S-a nãscut la Sibiu, dar anii de învãţãmânt gimnazial i-a petrecut la Școala din Deal (Sighişoara). Avea 13 ani când a proiectat o rachetã gânditã sã transporte oameni pe Lunã. În anul 1917 a proiectat primul model de rachetã cosmicã din lume, care avea sã foloseascã combustibili lichizi (alcool şi oxigen). În anul 1923 a publicat, în limba românã, lucrarea “Racheta spre spaţiile interplanetare” în care şi-a expus, pentru prima datã în lume, ideile pentru construirea unui vehicul pentru un zbor cosmic real. În aceastã carte a introdus toate concepţiile sale tehnico-ştiinţifice pentru zborul în cosmos, utilizate şi în prezent. În anul 1938 a fost invitat ca profesor la Politehnica din Viena, unde a desfãşurat o vastã activitate didacticã şi de cercetare pânã în 1933. A fost mobilizat în 1941 şi repartizat sã lucreze la Centrul german de la Peenemunde, unde a realizat racheta cu razã mare de acţiune, prima din lume.
În 1962 s-a stabilit definitiv la Feucht (Germania), unde a înfiinţat Societatea Hermann Oberth, care are ca obiectiv folosirea rachetelor în scopuri paşnice. În aceastã localitate a încetat din viaţã în 1989.
La 16 iulie 1969, când a fost lansatã racheta Saturn 5, purtãtoarea cabinei Apollo 11 cu care au aselenizat primii cosmonauţi, Wernher von Braun declara presei, în prezenţa profesorului sãu Hermann Oberth: “Momentul în care pentru prima datã un om a pãşit pe un corp ceresc a fost creat pe bazele premiselor lui Hermann Oberth, titanul navigaţiei spaţiale”.
Romfilatelia aduce mulţumiri doamnei dr. Erna Roth-Oberth, fiica savantului şi domnului dr.ing. Hans Barth, biograful lui Hermann Oberth pentru sprijinul acordat.
Stephan Ludwig Roth (1796-1849) – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,90 Lei.
Umanist, preot luteran şi reformator pedagogic, s-a nãscut în 1796 în Mediaş, ca fiu al pastorului şi învãţãtorului transilvãnean Stephan Gottlob Roth. Școala o face la gimnaziile din Mediaş şi Sibiu. În 1821 devine profesor la gimnaziul din Mediaş, iar în 1831, rector al gimnaziului. Când în ianuarie-februarie 1842, Dieta din Cluj dezbate problema limbilor, Stephan Ludwig Roth scrie lucrarea “Lupta pentru întâietatea limbii de stat în Transilvania”, care va fi publicatã în mai 1842, lucrare care provoacã reacţii ostile din partea oficialitãţilor maghiare. Iatã vestita replicã adresatã Dietei: ” Nu vãd nevoia de a impune o limbã oficialã a ţãrii, cãci noi avem deja o limbã a ţãrii. Nu este nici limba germanã, nici cea maghiarã, ci limba românã”. În evenimentele revoluţionare ale anilor 1848 şi 1849, românii şi saşii ardeleni s-au aflat de aceeaşi parte a baricadei, iar Stephan Ludwig Roth, cel ce a propovãduit cu convingere raporturile de bunã vecinãtate între toate etniile din Ardeal, a plãtit cu viaţa aceastã credinţã, fiind executat prin împuşcare, în luna mai 1849, pe platoul Cetãţuiei din Cluj.
Data Aparitie:2007-08-24
În 2008 se vor împlini 150 de ani de la emiterea primei mãrci poştale româneşti, celebrul „Cap de bour”. Cu aceastã ocazie, România va organiza prima Expoziţie Filatelicã Mondialã, sub denumirea EFIRO 2008.Pentru a promova în rândul populaţiei acest eveniment filatelic major, Romfilatelia, societatea specializatã în editarea şi comercializarea mãrcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie şi în acest an o nouã emisiune filatelicã Expoziţia Filatelicã Mondialã EFIRO 2008 (II).
Prima expoziţie EFIRO (E-expoziţie FI-filatelicã RO-românã), cu participare internaţionalã, s-a desfãşurat în 1932, sub înaltul patronaj al Regelui Carol al II-lea. Urmãtoarele douã au avut loc la Palatul Parlamentului, în 1998 şi în 2004.
În 2008, la Complexul Romexpo, unde se va desfãşura Expoziţia Mondialã de Filatelie EFIRO 2008, vor fi expuse timbre din colecţiile Reginei Elisabeta a Marii Britanii şi a prinţului Albert de Monaco.
Totodatã va fi expusã şi o altã raritate filatelicã şi anume o scrisoare din al Doilea Rãzboi Mondial, care încã mai pãstreazã urmele radiaţiilor bombei de la Hiroshima. Scrisoarea a fost gãsitã în timpul lucrãrilor de curãţare a ruinelor unei bãnci din Hiroshima, la aproximativ doi kilometri distanţã de epicentrul detonãrii. Aceasta nu prezintã deteriorãri exterioare, dar a fost iradiatã. Din motive de securitate, a fost pusã într-o manşetã de plumb şi acoperitã cu sticlã blindatã, iar sub aceastã formã va fi prezentatã şi la EFIRO 2008.
Emisiunea filatelicã este realizatã în maniera „marcã pe marcã”, formatã din trei timbre cu valorile nominale de 1,10 Lei, 2,10 Lei şi 3,30 Lei, reproducând timbrele celei de a doua emisiuni „Cap de Bour” (1 noiembrie 1858 – 1 mai 1862), care aveau înscrise valorile nominale de 5, 40 şi 80 parale.
Colile de timbre sunt completate cu 8 viniete care reproduc imagini ale unor monede emise de domnitori ai Moldovei (Petru I Muşat, Ștefan al II-lea, Ștefan cel Mare, Ștefan al IV-lea, Alexandru cel Bun, Bogdan al II-lea, Bogdan al III-lea şi Ieremia Movilã), între sec.XIV şi XVI.
Timbrul coliţei dantelate, cu valoarea nominalã de 5,60 Lei, reproduce imaginea Capului de bour şi a goarnei de poştã, prezentã pe timbrele emise în noiembrie 1858, lângã care sunt reproduse opt monede prezente şi pe vinietele colilor de timbre.
În premierã în România, timbrul are o înclinare (de 10 grade) faţã de verticala coliţei.
Toate componentele emisiunii poartã sigla EFIRO 2008.
Data Aparitie:2007-08-17
