În Anul Centenar al Marii Uniri de la 1918, în contextul aniversării a 160 de ani de la prima emisiune de timbre românești, cunoscută în lista tematicilor sub denumirea de Cap de bour, la care se adaugă alte premiere legate de modul de realizare și prezentare a timbrelor, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poștale Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice.
Cele cinci valori ale acestei emisiunii se definesc astfel:
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei este ilustrat timbrul primei emisiuni de mărci poștale de la 1858, Cap de bour (cu valoarea de 27 parale).
Cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominală de 2 lei, redă primul timbru cu grafie latină PORTO GAZETEI, iar pe cel de-al treilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 3 lei, este reprezentat primul timbru cu grafie latină PORTO SCRISOREI.
Carol cu favoriţi, primul timbru cu valoarea nominală exprimată în BANI, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, iar primul timbru românesc dantelat, Carol cu barbă, este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei.
O sumară prezentare a mărcilor poștale amintite începe firesc cu emisiunea Cap de bour, tipărită la 15 iulie 1858 și pusă în circulaţie la 22 iulie 1858 (a fost retrasă în luna octombrie 1858). La data punerii în circulaţie a emisiunii, cursul de schimb reprezenta 108 parale (para – mică monedă turcească de argint care a circulat și în Ţările Române în sec. XVIII-XIX) pentru un franc francez. Tarifele de poștă preluate după modelul Franţei – 25 cenţi, 50 cenţi, 75 cenţi și un franc – au avut corespondentul valorilor nominale ale timbrelor, respectiv 27, 54, 81 și 108 parale. Desenul timbrelor, imprimat pentru fiecare valoare nominală cu un clișeu metalic individual, redă capul de bour, element al stemei Moldovei, alături de goarna poștală, o stea cu cinci colţuri, legenda PORTO SCRISOREI, scrisă cu litere chirilice, și valoarea nominală în parale. Toate elementele sunt înscrise într-un cerc cu diametrul de 19,5 mm la valorile de 27 și 54 parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale și 20,25 mm la valoarea de 108 parale.
Timbrele primei emisiuni de mărci poștale Cap de bour (iulie 1858) s-au imprimat în coli de 32 mărci, patru rânduri a câte opt mărci, astfel dispuse încât la mijlocul colii se formau opt perechi de „tęte-bęche”. Hârtia specială, de provenienţă străină, de grosime, structură și culori diferite, era mai apoi acoperită manual cu gumă arabică, galben-brun, pe faţa destinată lipirii.
Imprimarea timbrelor s-a făcut la tipografia din Iași, cunoscută sub denumirea de Atelia Timbrului, înfiinţată în ianuarie 1856 de domnitorul Grigore Alexandru Ghica pentru tipărirea „Timbrului domnesc”. Presa folosită pentru mărcile poștale Cap de bour a fost achiziţionată de la Viena în anul 1857.
Cea de-a doua emisiune Cap de bour a fost pusă în circulaţie concomitent cu introducerea tarifului poștal unic, la 1 noiembrie 1858 și retrasă la 1 mai 1862. Formată din trei mărci poștale cu valori nominale de 5, 40 și 80 parale, emisiunea prezintă schimbări ale desenului faţă de prima emisiune: capul de bour și goarna poștală au o altă reprezentare, steaua are șase colţuri în loc de cinci, legenda PORTO SCRISOREI sau PORTO GAZETEI este scrisă cu litere latine, alfabetul chirilic păstrându-se la scrierea prescurtată PAR (parale). Întregul ansamblu grafic este înscris nu în cerc, ci într-un dreptunghi ușor rotunjit la colţuri. Colile tipărite prezentau tot 32 de mărci poștale cu opt perechi de „tęte-bęche” pe centrul lor. Hârtia, de provenienţă engleză, era subţire, aproape transparentă, azurată sau gălbuie.
Marca poștală cu legenda PORTO SCRISOREI era destinată francării expedierii prin poștă a scrisorilor și coletelor, iar cea cu legenda PORTO GAZETEI era utilizată pentru francarea expedierii prin poștă a ziarelor și imprimatelor.
Mărcile poștale ale ambelor emisiuni au fost nedantelate și au intrat în lista marilor cotaţii internaţionale. De menţionat faptul că, după apariţia mărcilor poștale ale Moldovei din anul 1858, alte ţări i-au urmat exemplul, astfel: Grecia (1861), Turcia (1863), Serbia (1866), Ungaria (1871), Muntenegru (1874), Bulgaria (1879), Albania (1913).
Prima emisiune de mărci poștale românești cunoscută sub denumirea Carol cu favoriţi, cu valoarea nominală exprimată în bani, a fost pusă în circulaţie acum 150 de ani, în anul 1868. Mărcile poștale ale acestei emisiuni fac parte din categoria „litografiate” și au fost tipărite la București, începând cu anul 1864 și până în anul 1872. Procedeul tipografic utilizat (forma de tipar este o piatră specială de calcar cu planeitate perfectă) are unele dezavantaje faţă de tiparul executat cu clișee metalice sau cu clișee gravate: culori mai puţin vii, detalii fine reproduse cu dificultate. Emisiunea amintită marchează momentul introducerii sistemului monetar românesc cu unitatea LEU și diviziunea BAN.
De menţionat că mărcile poștale Carol cu favoriţi, cu valoarea în PARALE sau BANI, au fost nedantelate.
Emisiunea de mărci poștale Carol cu barbă aparţine categoriei „litografiate” și a fost realizată în două etape: în anii 1871-1872 sunt emise cinci mărci poștale, nedantelate, pentru ca în intervalul februarie-octombrie 1872 să fie pusă în circulaţie o nouă emisiune de trei valori realizate în premieră ca mărci poștale dantelate.
