Într-o atmosferã europeanã propice revigorãrii conştiinţei naţionale şi militând pentru ridicarea românilor prin culturã, la Sibiu, în luna noiembrie a anului 1861, în baza deciziei Adunãrii Constituante, s-a înfiinţat Asociaţiunea Transilvanã pentru Literatura Românã şi Cultura Poporului Român (ASTRA). Într-o atmosferã europeanã propice revigorãrii conştiinţei naţionale şi militând pentru ridicarea românilor prin culturã, la Sibiu, în luna noiembrie a anului 1861, în baza deciziei Adunãrii Constituante, s-a înfiinţat Asociaţiunea Transilvanã pentru Literatura Românã şi Cultura Poporului Român (ASTRA).
Societate de tip academic, ASTRA a luptat încã de la înfiinţare împotriva deznaţionalizãrii şi pentru drepturile românilor din Transilvania.
Cel mai important mijloc pentru îndeplinirea rolului asumat era pãstrarea potenţialului creator al poporului român prin cunoaşterea şi popularizarea moştenirii cultural-naţionale.
„Aşadar inteligenţa poporului român ajunse a lucra pe câmpul cel frumos şi dãtãtor de viaţã al literaturii şi ştiinţelor, precum şi a cãuta neîncetat mijloace, nu fantastice, ci reale şi oneste spre a lumina, cultiva, înavuţi şi ferici pe popor.“ (George Bariţiu)
Țelul principal al Asociaţiunii era pãstrarea unitãţii culturale a românilor, obiectiv de importanţã majorã, care sã contribuie decisiv la unificarea statalã.
Primul preşedinte al Asociaţiunii a fost ales Andrei Șaguna, cel care va deveni ulterior Mitropolit al Ardealului (1864) şi membru de onoare al Academiei Române (1871).
Un alt moment important din istoria Asociaţiunii îl constituie publicarea în trei volume, între 1898-1904, a primei enciclopedii româneşti, „Enciclopedia Românã“. Opera, de o importanţã covârşitore pentru cultura naţionalã, a fost coordonatã de publicistul Cornel Diaconovici.
Dupã Marea Unire din 1918, acţiunile culturale ale Asociaţiunii ASTRA vor continua, îndeplinind frumoasele idealuri pentru care a fost înfiinţatã.
În 1950 instituţia a fost abuziv desfiinţatã, iar la 40 de ani dupã acest moment ea va fi oficial reactivatã.
„Rog pe Dumnezeu sã vegheze asupra activitãţii ASTREI, sã ne inspire pe toţi în lucrul cel bun şi sã apere Transilvania, limba, cultura, credinţa, pe tot întinsul moşiei româneşti.“ ( Î.P.S Antonie Plãmãdealã, 1991)
Odatã cu înfiinţarea ASTREI, a luat fiinţã şi Biblioteca Asociaţiunii, care a avut la început 195 de volume.
Primul bibliotecar al acesteia, Visarion Roman, a publicat, începând cu anul 1863, în coloanele ziarului Telegraful Român, listele de creştere a colecţiilor. Pe lângã colecţiile complete ale unor periodice, trebuie remarcat faptul cã, între 1865 şi 1890, Academia de Știinţe de la Viena a contribuit statornic la întregirea colecţiilor bibliotecii.
Un mare numãr de cãrturari români au fãcut donaţii, putând enumera aici pe Timotei Cipariu, George Bariţiu, Andrei Mureşanu, August Treboniu Laurian, Alexandru Papiu Ilarian, Vasile Alexandrescu Urechia, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Titu Maiorescu, Mihail Kogãlniceanu, Emil Cioran.
Cea mai veche carte aflatã în fondul bibliotecii este Sexti Libri Decretalium (1511), de Papa Bonifaciu al VIII-lea, iar cea mai veche carte româneascã este Sbornicul Slavonesc, tipãritã de Coresi în anul 1580.
Fondul bibliotecii numãrã astãzi peste 700.000 de documente, cãrţi, periodice, CD-uri, DVD-uri, manuscrise, corespondenţã, documente iconografice în limbile germanã, francezã, englezã, rusã, maghiarã, greacã, esperanto, chinezã, japonezã, italianã, ebraicã.
Numeroase fundaţii şi donatori particulari, biblioteci şi societãţi culturale din Austria, Germania, Franţa, Olanda, Belgia, Danemarca, Ungaria, SUA, Elveţia, Spania au oferit diverse documente de profil istoric, tehnic, medical, literar ori geografic.
Astãzi, Biblioteca ASTRA Sibiu se numãrã printre primele instituţii de acest fel din România, ea rãmânând nu numai un lãcaş de culturã, dar şi de educaţie pentru generaţiile urmãtoare.
Cele 2 timbre ale emisiunii de mãrci postale aniversare, pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie, ilustreazã secvenţe din istoria ASTRA Sibiu.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,00 lei este ilustrat Mitropolitul Andrei Șaguna, primul preşedinte al Asociaţiunii ASTRA, iar pe timbrul cu valoarea nominalã de 9,10 lei este ilustratã clãdirea Bibliotecii ASTRA, corpul A.
Designul ambelor timbre este întregit de un logo aniversar stilizat.
Aducem mulţumiri Asociaţiunii şi Bibliotecii ASTRA Sibiu pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2011-07-15
