În data de 29 iunie 1994, România semna la Sofia, alături de alte țări dunărene și de Comisia Europeană, Convenția pentru Protecția Fluviului Dunărea. Zece ani mai târziu, în anul 2004, Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea decide să celebreze, la 29 iunie, ,,Ziua Dunării”.
De mii de ani Europa este străbătută de cel mai cunoscut fluviu al său care a inspirat nenumăraţi poeţi, compozitori și pictori deopotrivă ce s-au lăsat fermecați de valurile ei albastre.
Romfilatelia introduce în circulație vineri, 28 iunie, emisiunea de mărci poștale intitulată Ziua Internațională a Dunării, având ca temă Dunărea în pictura românească.
Emisiunea, alcătuită din 4 mărci poștale redă imagini ale frumoaselor peisaje mărginite de Dunăre, ilustrând câteva picturi realizate de autori români consacrați.
Astfel, pe timbrul cu valoarea de 2,80 lei este ilustrată pictura Dunărea la Cazane (1930-1935), ulei pe placaj, autor Marius Bunescu ( 1881-1971).
Provenit dintr-o familie modestă, Marius Bunescu reușește cu greu, călăuzit de sfaturile pictorului Dimitrie Hârlescu, să plece la vârsta de 25 de ani la München. Aici, se pregătește în atelierul profesorului Hermann Groeber pentru a fi admis la Academia regală bavareză, unde va lucra cu Gabriel von Hackl, un reputat maestru al picturii. În 1912, Bunescu ajunge la Paris, unde va studia în muzee și la Académie de la Grande Chaumière.
Pictura lui păstrează însă influențele școlii muncheneze care l-a format, din perioada unui postimpresionism târziu vizibil în preferința pentru desenul colțuros și cromatica puternică bazată pe contrastul culorilor complementare ( roșu, verde, galben, violet, albastru, oranj). Atras de apă și de reflexele ei, Bunescu realizează această vedere panoramică a Dunării în cheile de la Cazane, fermecat de perspectiva munților din fundal și apele repezi ce străjuiesc șoseaua.
Pictura Peisaj la Dunăre (1934-1939), ulei pe carton, autor Petre Iorgulescu Yor (1890-1939) se regăsește pe timbrul cu valoarea de 5 lei.
Petre Iorgulescu Yor a studiat dreptul la Iași și, din 1913, a intrat în magistratură. În 1920 și-a început studiile pariziene la Academia Julian, în atelierul pictorului Othon Friesz, frecventându-l în același timp pe cel al lui Maurice Denis, adept al unei viziuni clasicizante. A expus cu succes la Paris și la București, iar în 1929 a primit medalia de aur la Pavilionul românesc din cadrul Expoziţiei Internaţionale de la Barcelona. Între 1933-1934 a fost custodele Pinacotecii Municipiului București, susţinându-i și material pe tinerii artiști. A lucrat la Balcic, animat de un impuls romantic spre exotism și pitorescul Orientului. În 1939 se sinucide, în pofida succesului pe care îl avea în cercurile colecţionarilor.
Operă târzie, Peisaj la Dunăre, care surprinde acostarea a două șlepuri la malul Dunării, relevă influența decisivă a maestrului său Othon Friesz, admirator al lui Cézanne. Lucrarea lui Iorgulescu-Yor relevă deopotrivă un spirit dăruit construcţiei picturale a formelor, definind și un pasionat al culorii într-o gamă cromatică densă, cu efuziuni solar-senzuale.
Al treilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 8,50 lei ilustrează pictura Dunărea la Turtucaia (1912-1916), ulei pe pânză, autor G. Petrașcu (1872 – 1949).
După absolvirea liceului din Brăila, se înscrie în 1892 la Facultatea de Știinţe Naturale, pe care o abandonează pentru a studia la Școala de Belle-Arte cu George Demetrescu Mirea (1893-1898). Este recomandat lui Nicolae Grigorescu; în atelierul maestrului îl ajută pe acesta la prepararea pânzelor și la vernisarea tablourilor. Admiraţia faţă de operele lui Grigorescu și afecţiunea faţă de el îl vor anima întreaga viaţă. După o scurtă ședere la München, se înscrie la Paris, la Academia Julian. Aici va lucra timp de patru ani în atelierul faimosului pictor realist academic William Bouguereau și va primi sfaturi și de la importanţi artiști francezi precum Gabriel Ferrier, Benjamin-Constant sau Jean-Paul Laurens.
Promotor al unei tehnici postimpresioniste, abordează tușe onctuoase ce configurează solid imaginea, și o cromatică împovărată uneori de culori întunecate, cu străfulgerări luminoase ce amintesc de factura picturilor lui Honoré Daumier. Este cazul și al acestui peisaj realizat la Turtucaia în care aduce o viziune nouă, dominată de sintetizarea și preţiozitatea materiei.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei al emisiunii este redată pictura Peisaj la Turtucaia. Dunăre (1938), ulei pe pânză, autor Iosif Iser (1881-1958).
Urmând tradiţia familiei, Iosif Iser este trimis la München pentru studii de arhitectură, pe care le va abandona însă curând, în favoarea desenului și a picturii. Se pregătește pentru admiterea la Academia regală bavareză în atelierul maestrului Anton Azbé (1899-1901) și, admis la Academie, urmează cursurile profesorilor Nikolaos Gysis, Johannes Herterich și Karl Marr (1901-1904). În ianuarie 1908 se află la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Ranson. Se familiarizează cu mișcarea europeană de avangardă, iar în 1910, în timpul unei călătorii în Dobrogea, descoperă farmecul insolit al vieţii tătarilor.
Iosif Iser este unul dintre cei mai reprezentativi pictori orientaliști români, așa cum o probează și acest peisaj din Turtucaia, localitate care, prin pitorescul ei, a atras mulți artiști. Lucrarea – o vedere de ansamblu asupra micii localități, privită de undeva de sus, parcă din zborul unei păsări, descrie o natură luxuriantă, dominată de apele generoase ale Dunării. În prim plan câteva siluete de tătari în costume specifice coboară printre coline spre casele grupate în jurul minaretului. În fundal malurile înverzite și cerul animat de nori compun parcă un mozaic cromatic armonic și insolit.
Primul plic prima zi ilustrează pictura Apus de soare (La Dunăre), autor Nicolae Grigorescu.
Pe al doilea plic prima zi este reprodusă pictura Dunărea la Galați, autor Nicolae Vermont.
