Cãlãtorule… odatã ce intri în Bucureşti – Micul Paris al Balcanilor – zãboveşte puţin lângã „Fântâna Mioriţa“ şi priveşte spre fosta Garã Regalã Bãneasa. În stânga ei vei vedea o clãdire construitã în stilul Tudor, acoperitã în parte de iederã. Pãtrunde în Muzeul de Artã Veche Apuseanã „Ing. Dumitru Furnicã-Minovici“ al Academiei Române şi te vei întoarce, fie şi pentru o clipã, în timp, în perioade demult apuse, dar pline de mister şi… artã! Cãlãtorule… odatã ce intri în Bucureşti – Micul Paris al Balcanilor – zãboveşte puţin lângã „Fântâna Mioriţa“ şi priveşte spre fosta Garã Regalã Bãneasa. În stânga ei vei vedea o clãdire construitã în stilul Tudor, acoperitã în parte de iederã. Pãtrunde în Muzeul de Artã Veche Apuseanã „Ing. Dumitru Furnicã-Minovici“ al Academiei Române şi te vei întoarce, fie şi pentru o clipã, în timp, în perioade demult apuse, dar pline de mister şi… artã!
Casa a aparţinut lui Dumitru Furnicã-Minovici (1897-1982), care, încã de la început, a gândit-o ca o casã-muzeu, ea fiind construitã între 1941-1942.
Pãşeşte cãlãtorule şi intrã pe uşa în stil gotic, din stejar, ce dã în holul muzeului. Uşa este o copie fidelã a celei de la intrarea Castelului Hornby din Yorkshire. Deasupra ei, un basorelief din piatrã (stema Sfântului Hubertus), se alãturã altora pe care le vei descoperi pe pereţii exteriori ai casei.
Pereţii holului sunt plini cu gravuri cu scene de vânãtoare, dar şi cu trofee vânãtoreşti, multe dintre ele vânate în pãdurile Austriei de cãtre chiar Dumitru Furnicã-Minovici. Alãturi de ele, arme vechi (sec. XV-XVIII): arbalete, halebarde, sãbii, puşti cu cremene, mãnuşi de armurã.
Tot aici întâlneşti sculpturi din sec. al XIX-lea, copii ale unor celebre sculpturi din secolele XV şi XVI.
Sala principalã a muzeului te va impresiona prin dimensiuni (lungimea de 12 m şi înãlţimea de 8 m), dar şi prin eleganţa plafonului din lemn, lucrat în grinzi şi chesoane, în stilul Plantagenet, preluat şi de Renaşterea italianã.
Vei vedea în aceastã salã o piesã de artã monumentalã: şemineul sculptat în piatrã, în secolul al XVI-lea, adus tocmai din Toscana, dintr-o localitate de lângã Florenţa (Fiesole).
O altã piesã ce impresioneazã, nu numai prin dimensiuni, este tapiseria de origine flamandã, lucratã la manufactura lui Jacob van Segers (1600-1640), un bruxellez a cãrui familie era pomenitã pentru prima oarã în Bruxelles ca având o manufacturã de tapiserii, la 1442.
Atât în stânga cât şi în dreapta şemineului şi tapiseriei, se aflã tablouri semnate de importanţi pictori italieni, germani, olandezi, flamanzi.
Ca şi în sala principalã şi în restul încãperilor, alãturi de tablouri, pot fi admirate obiecte de mobilier de artã – lãzi de zestre, mese englezeşti, olandeze, scaune franţuzeşti şi englezeşti, dar şi masiva bibliotecã austriacã din lemn de nuc. Fireşte, în toate camerele pot fi admirate picturi renascentiste şi gotice din importante vechi centre de artã apuseanã.
Dar, ceea ce face diferit acest muzeu faţã de altele din România, este marea bogãţie de vitralii.
Acestea au fost realizate între secolele XV şi XIX şi fie cã sunt germane, elveţiene ori austriece, reprezintã diverse scene biblice, steme ale unor oraşe sau familii, scene de rãzboi, alegorii.
Prin frumuseţea şi acurateţea culorilor, ele lasã lumina soarelui sã înnobileze fiecare încãpere la fiece orã a zilei, dând o deosebitã valoare fiecãrui perete al muzeului.
Iar acum, dupã… o clipã de spiritualitate, pleacã mai departe cãlãtorule, în drumul tãu spre tumultuosul oraş, neuitând însã cã tocmai ai pãrãsit un sanctuar al artei.
În dorinţa sa de a promova instituţii de culturã şi artã precum şi valori ale patrimoniului naţional, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale Vitralii – Muzeul de Artã Veche Apuseanã „Ing. Dumitru Furnicã-Minovici“.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,60 lei, este ilustrat Artistul, vitraliu austriac din secolul al XVIII-lea.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,30 lei, este ilustratã Sf. Katharina, vitraliu austriac, lucrat în 1888 de Gerard vanTreeck.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,50 lei, este ilustrat vitraliul austriac cu tema Vânãtor (tirolez), realizat în sec. XIX de Gerard van Treeck.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,70 lei, este ilustratã Doamna în verde, vitraliu german din secolele XVII-XVIII.
Pe timbrul coliţei cu valoarea nominalã de 8,10 lei sunt ilustrate vitralii lucrate în Tirolul de Nord, în stânga fiind Sf. Hieronimus, iar în dreapta Învierea lui Lazãr (ambele se crede cã au fost lucrate fie la finele secolului XV, fie la începutul secolului XVI).
Aducem mulţumiri Academiei Române şi Muzeului de Artã Veche Apuseanã „Ing. Dumitru Furnicã-Minovici“ (aflat în patrimoniul Academiei Române) pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2011-08-18
