Ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea înregistreazã un puternic avânt al progresului tehnic care a pregãtit adevãrata revoluţie industrialã pe continentele european şi american, desfãşuratã pe toatã durata secolului al XIX-lea. Au fost înlocuite vechile metode tehnice manuale prin inventarea unor maşini şi unelte folositoare în aproape toate domeniile. Printre descoperirile de seamã se înscrie […]
Linia feratã Adjud – Tg. Ocna cu primele poduri combinate din ţarã – şosea şi cale feratã (1881-1882), primele silozuri de cereale din lume din beton armat de la Brãila şi Galaţi (1888-1889), podul peste Siret de la Cosmeşti (1888), complexul de poduri de la Feteşti-Cernavodã, cel mai lung din Europa (1895), amenajarea portului Constanţa
Cetatea Sighişoara, oraş-muzeu, parte din zestrea istoriei noastre, conservã în linii, forme, volume, culori, ambianţe şi tipologii, memoria unui timp, care, prin mijlocele specifice arhitecturii, urbanisticii şi obiectelor vechilor meşteşugari, ne vorbeşte despre continuitatea şi permanenţa românilor în Transilvania. Foarte mulţi vizitatori din alte ţãri şi din toate timpurile au remarcat pitorescul oraşului pe care
„Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire” (Neil Armstrong – Lunã, 20 iulie 1969) Visul omului de a zbura a existat dintotdeauna… Și tot de atunci existã şi visul pãmânteanului de a ajunge pe Lunã … Primul care a scris despre zborul unor oameni pe Lunã a fost Jules Verne în romanul
Motto: „România, ţarã-punte între Orient şi Occident, punct de rãscruce între Europa Occidentalã şi cea Orientalã, pe care tradiţia o numeşte cu frumosul titlu de Grãdina Maicii Domnului“ – Papa Ioan Paul al II-lea – Bucureşti (7 iunie 1999) Prin poziţia sa geograficã, suprafaţã, populaţie şi bogãţii naturale, România deţine un loc de frunte în
Eveniment de rezonanţã europeanã, a 31-a Conferinţã a Poliţiilor din Capitalele Europene, desfãşuratã la Bucureşti în luna mai a acestui an, oferã Romfilateliei prilejul sã lanseze o emisiune de mãrci poştale. Faptul cã pentru prima datã, Bucureşti, capitala României şi Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sunt gazdele acestei întâlniri, demonstreazã importanţa şi locul
Motto: ,,Lãsaţi Europa sã se ridice!“ (W.Churchill, Zürich, 19 sept. 1946) La sfârşitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, Europa era devastatã, iar economiile ţãrilor europene erau la pãmânt. Mii de oraşe şi sate zãceau în ruinã. „Aş dori sã vã vorbesc astãzi despre tragedia Europei, acest continent nobil, care are cele mai frumoase şi mai
Adunarea Generalã a Uniunii Astronomice Internaţionale (UAI) din 23 iulie 2003 de la Sydney (Australia) a aprobat, în unanimitate, o rezoluţie în favoarea proclamãrii anului 2009 ca An Internaţional al Astronomiei. La 20 decembrie 2007, Anul Internaţional al Astronomiei 2009 a fost proclamat de cãtre cea de-a 62-a Adunare Generalã a Naţiunilor Unite. ONU a
Pãmântul, „planeta albastrã”, al cãrui nume are diferite prezentãri: Pavimentum, în limba latinã, Gaia, în mitologia greacã, Tellus, în mitologia romanã şi a cãrei vârstã este evaluatã la peste 4,5 miliarde de ani, ascunde în straturile sale solide şi în adâncimile mãrilor, un imens izvor de resurse care a asigurat perpetuarea vieţii şi progresul societãţii
Cu o suprafaţã de 47.000 ha, Parcul Naţional Munţii Rodnei cuprinde cele mai înalte vârfuri din Carpaţii Orientali (Vf. Pietrosu Mare, 2.303 m) şi una dintre cele mai vechi rezervaţii naturale din ţarã (Pietrosu Mare, 1932), recunoscutã ca Rezervaţie a Biosferei. Importanţa acestui Parc Naţional este datoratã atât geologiei masivului cât şi a diversitãţii speciilor
