De mii de ani Europa este strãbãtutã de cel mai cunoscut fluviu al sãu care a inspirat nenumãraţi poeţi, compozitori şi pictori deopotrivã ce s-au lãsat vrãjiţi de valurile ei albastre.
Poate şi de aceea, Romfilatelia dedicã marelui fluviu o primã emisiune de mãrci poştale dintr-o serie intitulatã „Stemele Dunãrii“.
„Între fluviile care au renume şi care sunt navigabile când vii de la mare este şi Istrul…“, scria Herodot în celebrele sale Istorii, aceasta fiind şi cea mai veche descriere a fluviului.
Întotdeauna fluviul a fost, pentru multe popoare, stãtãtoare sau vremelnice, cea mai utilizatã cale de transport comercial şi militar.
Pe „Rio Divino“, dupã cum îi spuneau spaniolii, au trecut vase feniciene, greceşti, galere romane, caravele bizantine, dar şi galioane veneţiene. Mai târziu au apãrut, alãturi de vasele turceşti şi cele ale corsarilor.
Dupã ce mult timp a fost graniţa de nord a Imperiului Roman, Dunãrea a devenit calea de acces spre acesta a goţilor, slavilor, hunilor şi a triburilor germanice.
Mai apoi au folosit-o cruciaţii în drumul lor spre Constantinopol şi Țara Sfântã şi din nou, în sens invers, otomanii pentru a pãtrunde mai uşor în Europa.
Dunãrea, al doilea fluviu al Europei şi singurul ce curge de la vest la est, ia naştere în Munţii Pãdurea Neagrã şi dupã un drum de peste 2800 de km, dupã ce traverseazã teritoriile a zece ţãri, îşi încheie lungul parcurs în Marea Neagrã.
Dunãrea se formeazã la Donaueschingen (Germania) prin unirea a douã mici râuri de munte: Breg şi Brigach.
De aici, cursul Dunãrii porneşte cãtre oraşele Ulm şi Regensburg (nord-est), iar apoi se întoarce spre Passau (sud-est), traversând prima graniţã pentru a-şi continua drumul spre Austria. Parcurge apoi „Țara valsului“, prin Linz şi Viena.
Dupã ce trece de capitala austriacã fluviul pãtrunde, în drumul sãu spre Slovacia, prin „Poarta Devin“. Între Bratislava şi Szob, fluviul este graniţã naturalã între Slovacia şi Ungaria.
Parcurgând Marea Câmpie Ungarã (Alföld), fluviul ajunge la Budapesta, trecând pe sub poduri maiestoase şi celebre, pentru ca mai apoi sã traseze cu albia sa graniţa de est a Croaţiei.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,40 Lei este ilustratã Abaţia Melk (Republica Austria).
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,40 Lei este ilustrat Castelul Bratislava (Republica Slovacã).
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,10 Lei este ilustratã Fortãreaţa Ilok (Republica Croaţia).
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,30 Lei este ilustrat Palatul Parlamentului (Republica Ungarã).
Pe coliţa emisiunii cu valoarea nominalã de 14,50 Lei este ilustratã o scenã sculptatã de Adölf Heer care descrie pe „Mama Baar“ împreunã cu Dunãrea Tânãrã ce face parte din ansamblul sculptural „Izvorul Dunãrii“ din curtea Castelului Fürstenberg (Donaueschingen- Germania).
Aducem mulţumirile noastre pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale ambasadelor Republicii Federale Germania, Republicii Austria, Republicii Slovace, Republicii Croaţiei şi Republicii Ungare de la Bucureşti.
Totodatã mulţumim Poştei Croate, fotografilor Mario Romulic şi Drazen Stojcic (Croaţia), dl. Ivica Milicevic, director al Asociaţiei de Turism Ilok (Croaţia) precum şi dl. Andreas Wilts, director al Muzeului de Istorie al Castelului Fürstenberg din Donaueschingen (Germania).
Data Aparitie:2010-05-08
