Romfilatelia, societatea specializată în editarea şi comercializarea mărcilor poştale româneşti, alăturându-se evenimentelor culturale de anvergură care se desfăşoară pe tot parcursul anului 2007, la Sibiu, Capitală Culturală Europeană, a realizat o emisiune filatelică dedicată acestui eveniment major, de însemnătate naţională: SIBIU –
CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ 2007. În luna mai a anului 2004, în cadrul reuniunii miniştrilor culturii din
statele membre ale Uniunii Europene, desfăşurată pentru prima oară „în format de 25“ la Bruxelles, Consiliul de Miniştri a desemnat oraşele Luxemburg şi Sibiu în calitate de Capitale Europene ale Culturii pentru anul 2007.
Alegerea României pentru a derula un program internaţional de o asemenea anvergură – fiind prima ţară din estul Europei care organizează o Capitală Culturală Europeană, după lărgirea Uniunii Europene, precum şi prima care se întemeiază pe un parteneriat Est-Vest, reprezintă pentru ţara noastră şansa de a face cunoscut poporul român, cu noi şi multiple valenţe strâns legate de istoria sa şi de tradiţiile culturale comune cu cele ale popoarelor Europei.
Cu străzile sale pietruite şi casele construite în stil saxon, oraşul Sibiu (Hermannstadt), atestat documentar din anul 1191, este un adevărat muzeu în aer liber. La tot pasul te aşteaptă întâlnirea cu istoria, cu turnurile fortăreţei medievale, cu monumentalitatea bisericilor sau cu unicitatea şi valoarea deosebită a exponatelor aflate în cel mai mare muzeu în aer liber din Europa – Muzeul Astra.
Dar Sibiul oferă şi premiere naţionale sau mondiale cum ar fi : primul spital din România (1292), prima farmacie din ţară (1494), prima moară de hârtie (1534), primul paratrăsnet din Sud-Estul Europei (1795), primul laborator de homeopatie din lume (1797), primul muzeu din România – Brukenthal (1817), Podul Minciunilor (1859) – cel mai vechi pod metalic din ţară, al doilea oraş (după Timişoara) din Europa care introduce tramvaiul electric (1904), prima Grădină Zoologică din România, amenajată în anul 1928.
Sibiul anului 2007 reprezintă România prin tradiţiile sale, prin arhitectura sa, muzica, istoria, teatrul, prin Cioran, Blaga sau Goga, ori prin expoziţiile şi multiplele manifestări culturale.
Cultura Sibiului se transmite prin limbajul artei şi al creaţiei, prezentându-se ca o adevărată oglindă artistică a României, în care se reflectă şi ospitalitatea sibienilor deja cunoscută de întreaga Europă.
Timbrele emisiunii filatelice aduc în prim plan imagini de epocă ale unor monumente reprezentative ale vechiului Sibiu.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 30 Bani regăsim imaginea Primăriei Vechi – Casa Altemberger, după numele primarului în timpul căruia a început construcţia clădirii în forma actuală şi reprezintă cel mai important ansamblu de arhitectură civilă gotică din Transilvania.
Cea mai veche parte a clădirii este turnul-locuinţă a cărui construcţie a început-o la sfârşitul secolului al XV-lea Thomas Altemberger, primar al oraşului între 1470-1491. Alături de imaginea Primăriei Vechi pe timbru se găseşte un detaliu, „Cavaleri“ din altarul bisericii fortificate (sec. XV) din Dupuş, atestată documentar de la anul 1267.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 50 Bani regăsim două cunoscute obiective turistice, Podul Minciunilor şi Turnul Sfatului. Cel mai vechi
pod metalic (din fontă) din România, adică Podul Culcat cum i se mai spune, a fost montat în 1859, iar numele de Podul Minciunilor, este legat de
minciunile spuse de cei care stăteau pe bănci, la taifas, în vecinătatea podului.
Turnul Sfatului reprezintă simbolul oraşului Sibiu şi apare prima dată menţionat în 1370, ca fiind alipit clădirii unde se aduna „sfatul oraşului“, de
unde a primit şi numele pe care îl poartă şi astăzi. Pe acelaşi timbru este redat şi un desen ce reprezintă doi orăşeni saşi din secolul al XVIII-lea.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 60 Bani este reprezentată Biserica Parohială Evanghelică cunoscută şi sub numele de Catedrala Evanghelică. Catedrala gotică a fost construită în sec. XIV. Se ştie cu exactitate anul când a fost începută construirea turnului de 73 m: 1371. Cu toate că o serie de vase de cult din argint aurit nu sunt accesibile publicului, piesele expuse se remarcă prin bogăţie, originalitate, diversitate şi valoare artistică deosebită. Tot în biserică se află una din
cele mai frumoase cristelniţe de bronz din ţară, opera meşterului Leonhardus din anul 1438. Orga a fost construită în anul 1672. Pe acelaşi timbru este reprodus un detaliu din pictura bisericii reprezentând Răstignirea, pictură realizată în sec. XV.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 70 Bani este ilustrată o imagine de ansamblu a Pieţei Mari pe la 1780. Această Piaţă se află în centrul istoric al Sibiului şi a fost atestată pentru prima oară ca piaţă de cereale într-un document din 1411. De-a lungul timpului acest loc a fost folosit pentru întâlniri dar şi pentru execuţiile publice. Piaţa are o lungime de 142 m şi o lăţime de 93 m, fiind una dintre cele mai mari din Transilvania. Latura sudică a fost declarată monument arhitectural. Pe acelaşi timbru regăsim şi imaginea unor ţărani din Mărginimea Sibiului cu costumele lor tradiţionale, reproducând un desen realizat în secolul al XVIII-lea.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,10 Lei sunt ilustrate Palatul Brukenthal şi Statuia Sf. Nepomuk la 1935. Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România, construit în etape, între anii 1778-1788, pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept reşedinţă oficială şi pentru a adăposti colecţiile sale, ele putând fi deja vizitate în 1790, cu trei ani înaintea deschiderii Muzeului Louvre din Paris. Saloanele baroc, spaţiile de recepţii şi serate muzicale, păstrează piese originale ale Palatului: sobele în stil rococo şi neoclasic, tapetul de mătase roşie şi cel de hârtie pictat în stil oriental, candelabrele din sticlă de Murano şi piese de mobilier transilvănean de secol XVIII. Muzeul Brukenthal a fost deschis oficial în anul 1817, fiind astfel cel mai vechi muzeu din Centrul Europei. Statuia Sfântului Martir Johannes Nepomuk, realizată la 1734, se află astăzi în curtea casei parohiale a Bisericii Catolice din Piaţa Mare. Pe acelaşi timbru regăsim portretul baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei în perioada 1777-1787.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,60 Lei este reprezentată o Panoramă a Sibiului în 1790 – după un tablou, realizat de F. Neuhauser. Alături de aceasta, pe timbru mai este ilustrat Turnul Porţii Cisnădiei, existent într-o acuarelă de J. Böbel.
Pe coliţa emisiunii filatelice este ilustrată o reconstituire a Cetăţii Sibiului de la mijlocul veacului al XVII-lea.
Data de aparitie: 2007-06-11
