În apropierea celui mai important eveniment al creștinătății, Romfilatelia introduce în circulație vineri, 2 aprilie a.c., emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2021, care comemorează momente cruciale din viața lui Iisus Hristos – Intrarea în Ierusalim, Cina cea de taină și Învierea.
Sărbătorile Paștilor reprezintă temelia pe care se sprijină întreg edificiul religiei creștine, respectiv Învierea lui Hristos. Prin biruința lui Hristos asupra morții, creștinii sărbătoresc de Paști Învierea Domnului, dar și consecința Învierii, adică promisiunea trecerii noastre de la moarte la viață.
Cele două timbre ale emisiunii de mărci poștale, cu aceeași valoare nominală de 2 lei, ilustrează icoanele Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim și Învierea.
Pe timbrul coliței dantelate a emisiunii, cu valoarea nominală de 31,50 lei, este redată icoana Cina cea de taină.
Icoanele ilustrate pe elementele emisiunii se regăsesc pe catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului.
Intrarea Domnului în Ierusalim
Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este relatată în toate cele patru Sfinte Evanghelii din Noul Testament (Matei 21, 7-11; Marcu 11,1-10; Luca 19, 29-38; Ioan 12, 12-15).
Biserica Ortodoxă prăznuiește evenimentul Intrării Domnului în Ierusalim cu o duminică înainte de Sărbătoarea Învierii din morți a Domnului Iisus Hristos, adică în Duminica Floriilor.
Conform erminiei bizantine, descrisă și de teologul Constantin Cavarnos, în volumul său intitulat Ghid de Iconografie bizantină, reprezentarea Intrării Domnului în Ierusalim îl înfățișează pe Mântuitorul Hristos intrând în cetatea Ierusalimului călare pe un mânz de asin. Cetatea Ierusalimului este ilustrată în dreapta scenei, sub forma unei fortărețe cu ușile deschise. Pe poarta cetății iese un grup de bărbați, femei și copii, care tăiau ramuri și le așterneau în calea Domnului Iisus Hristos, strigând: „Osana, Fiul lui David!”. Aceștia reprezintă poporul care locuia în Ierusalim și care a ieșit să-L întâmpine pe Domnul Iisus Hristos, despre a Cărui minune a învierii lui Lazăr auziseră și erau plini de uimire. Domnul Hristos binecuvântează smerit cu mâna dreaptă și ține în mâna stângă un filacter. Reprezentarea bizantină a acestei icoane îl redă pe Hristos Domnul așezat cu ambele picioare de aceeași parte a asinului, orientat cu fața către cel care privește icoana, spre deosebire de picturile religioase apusene în care Hristos este zugrăvit, de obicei, călărind cu picioarele de o parte și de alta a asinului.
Intrarea Domnului Hristos în Ierusalim este un moment ce ilustrează smerenia Mântuitorului, Care este aclamat de mulțimea de oameni, cea care, peste puțin timp, avea să strige ca El să fie răstignit.
Cina cea de Taină
În Sfânta Scriptură, Cina cea de Taină este redată în toate cele patru Sfinte Evanghelii (Matei 26, 17-29; Marcu 14,12-25; Luca 22, 7-23, Ioan 13, 1-28).
În Biserica Ortodoxă, Cina cea de Taină este prăznuită în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos, în Sfânta și Marea Joi.
La Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a instituit Taina Sfintei Euharistii. Această Sfântă Taină, care se mai numește și Sfânta Împărtășanie sau Cuminecătură, este centrul vieții Bisericii. Prin Cina cea de Taină, Domnul Hristos arată că darurile creației, reprezentate prin pâine și vin, sunt daruri ale iubirii Sale pentru oameni, iar când El sfințește aceste daruri, transfigurându-le prin Însăși prezența Sa, ne dăruiește viață veșnică: „Cine mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică, și Eu îl voi învia, în ziua cea de apoi. Căci trupul Meu este adevărată mâncare și sângele Meu, adevărată băutură” (Ioan 6, 54-55).
Icoana Cinei celei de Taină este nelipsită din programul iconografic al bisericilor ortodoxe, fiind zugrăvită în naos, pe catapeteasmă sau chiar în altar.
Această icoană Îl înfățișează pe Domnul Iisus Hristos stând la cină cu ucenicii Săi, înainte de Sfânta Sa Pătimire. Pe masă sunt farfurii, pâine, ulcioare și vin. Iconografia bizantină înfățișează masa Cinei celei de Taină ca fiind semicirculară. Domnul Hristos este așezat în mijlocul semicercului mesei, fiind astfel centrul icoanei. De asemenea, El este reprezentat puțin mai mare decât ucenicii Săi. Hristos binecuvântează cu mâna dreaptă; ucenicii sunt așezați de-o parte și de alta a lui Hristos; Ioan este așezat în partea stângă, plecat pe pieptul lui Iisus (conform Ioan 13, 23-25), iar Petru se află în dreapta lui Iisus, având în vedere că era cel mai în vârstă dintre ucenici. Tot în partea dreaptă este zugrăvit Iuda, care își întinde mâna către blid și se uită către Iisus, vădind astfel intențiile sale de trădător. Ucenicii sunt reprezentați fără aureole, iar expresia chipurilor arată tulburare și tristețe pentru că Domnul Hristos le spune că unul Îl va vinde și El va fi condamnat la moarte. Totodată, fețele ucenicilor sunt toate orientate frontal, către privitorul icoanei.
Învierea Domnului
Învierea Domnului Iisus Hristos din morți este punctul central al activității Sale pământești și al istoriei mântuirii oamenilor. Sfinții Evangheliști relatează pe larg acest eveniment cutremurător și tainic, plin de slavă dumnezeiască, prin care Mântuitorul Iisus Hristos restaurează omul și întreaga creație (Matei 28; Marcu 16; Luca 24; Ioan 20).
Icoana obișnuită, mai ales în pictura bizantină, a Învierii Domnului este cunoscută sub numele de „Anastasis” (termenul grec pentru „Înviere”), care Îl reprezintă pe Domnul Iisus Hristos ca Biruitor asupra iadului și a morții. Această icoană se mai numește și icoana Coborârii la iad a Domnului.
Domnul Iisus Hristos este reprezentat ca fiind Stăpân al vieții și al morții, Biruitor al iadului, Izbăvitor al celor aflați aici. Mântuitorul Hristos privește cu duioșie la fața lui Adam, care imploră iertare. În dreapta lui Adam, se află Eva, care este, de asemenea, în genunchi, cu mâinile ridicate în semn de rugăciune către Hristos Mântuitorul. Hainele în care este reprezentată Eva aduc aminte de îmbrăcămintea Maicii Domnului, sugerând astfel că Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Întrupat, Noul Adam, S-a născut ca om în lume prin noua Evă, Fecioara Maria. În stânga Domnului Iisus Hristos, sunt zugrăviți regele Solomon și regele David, îmbrăcați în veșminte împărătești, cu coroană pe cap, strămoși și proroci ai lui Mesia. Ei Îl recunosc pe Hristos Domnul – Mesia, arătând tuturor pe Cel despre Care profețiseră și a Cărui venire o vestiseră. În spatele lui Solomon îl putem vedea pe Sfântul Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul care a pregătit calea Domnului.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, învață că Învierea lui Hristos este începutul învierii tuturor oamenilor, este Vestea cea Bună în plinătatea și unicitatea ei, este garanție a învierii noastre. Mântuitorul Hristos Însuși a spus: „Eu sunt învierea și viața; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Și oricine trăiește și crede în Mine nu va mai muri în veac” (Ioan 11, 25-26).
Romfilatelia mulțumește Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
