Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri şi tradiţii religioase, printre care şi cea a salutului cunoscut chiar şi de cei mici: Hristos a înviat!, Adevărat a înviat!.
Pentru ilustrarea emisiunii filatelice Sfintele Paşti, au fost alese din patrimoniul Mănăstirii Putna obiecte de cult reprezentative: icoane tematice, o cruce de lemn, ferecături. Fiecare dintre aceste obiecte poartă în sine o semnificaţie istorică şi simbolică.
Mănăstirea Putna îşi are începutul în data de 10 iulie 1466, când Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457 –1504), pune piatra de temelie a bisericii, într-o zonă cu mai veche vieţuire sihăstrească. După cinci veacuri şi jumătate de existenţă, Mănăstirea Putna este păstrătoarea unui important tezaur de obiecte liturgice care dau mărturie nu numai de viaţa duhovnicească neîntreruptă în aceste locuri, dar şi de bogăţia şi dărnicia celor care s-au învrednicit peste veacuri a fi ctitori şi binefăcători ai acestui dumnezeiesc lăcaş.
Icoana Răstignirii, din iconostasul bisericii voievodale, realizatăîn perioada 1771 – 1773 din porunca mitropolitului Iacoval Moldovei, ilustrează timbrul cu valoarea nominală de 1,00 lei.
Iconostasul este un perete care desparte altarul de naosul bisericii. El închipuie „hotarul dintre lumea văzută şi cea nevăzută” şi arată în icoane în mod special, lucrarea săvârşită de preot în timpul Liturghiei, iar în mod general lucrarea dumnezeiască a mântuirii neamului omenesc. Icoanele, având ca temei faptul că Dumnezeu a devenit văzut prin Întrupare, reiau propovăduirea Evangheliei în imagini şi indică ţinta la care trebuie să ajungă fiecare om şi întreaga creaţie.
Din porunca mitropolitului Iacov Putneanul (1719 – 1778), în biserica voievodală s-a terminat în anul 1773 un iconostas nou, lucrat după „moda” epocii, în stil baroc şi rococo, din lemn de tei sculptat în altorelief, pictat în tempera şi poleit cu foiţă de aur. Cu lărgimea de 7,40 metri şi înălţimea de aproape 10 metri, iconostasul Putnei este cel mai amplu dintre iconostasele moldoveneşti ale vremii.
După însemnările descoperite, cele mai multe dintre icoane au fost pictate de Gheorghe Zugravul în anul 1771. Pictorul se dovedeşte un reprezentat important al şcolii moldoveneşti din secolul al XVIII-lea, prin elementele populare autohtone pe carele împleteşte într-o abordare stilistică mai realistă a artei icoanei.
Prin ilustrarea timbrului cu valoarea nominală de 1,00 lei vă invităm să păşim puţin spre folclorul naţional cât şi spre florile care bucură privirile tuturor, deschizându-şi ale lor petale înapropierea Sfintelor Sărbători Pascale – Florile Paştelui (Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Fritillaria imperialis).
Există legende în folclorul românesc despre cum au apărut aceste flori – fie că au apărut din lacrimile pe care le-a vărsat Fecioara Maria la picioarele Fiului său răstignit, fie că floarea nu a crezut în Iisus şi, când El a înviat, ea şi-a plecat capul ruşinată.
Ferecătura Tetraevanghelului scris de monahul Paladie şi dăruit de Ştefan cel Mare în anul 1489 şi o cruce de mână, sculptată şi ferecată, dăruită de mitropolitul Sava schitului Sineşti în anul 1698, ilustrează coliţa emisiunii.
Romfilatelia mulţumeşte Sfintei Mănăstiri Putna pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
