Cu prilejul împlinirii celor 160 de ani de când instituţia fundamentală a României moderne, Senatul, s-a afirmat ca un forum autoritar de dezbatere parlamentară, contribuind vizibil la menţinerea echilibrului între structurile politice, la apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, la promovarea idealurilor naţionale, Romfilatelia introduce în circulaţie luni, 17 iunie a.c. emisiunea de mărci poştale dedicată având titlul „Senatul României, 160 de ani”.
Unirea Principatelor Române la anul 1859, a inițiat primele acțiuni care aveu drept scop reorganizarea pe baze democratice a structurilor de ordin politic și administrativ în interiorul unui stat care se dorea a se înscrie în rândul statelor moderne ale Europei.
Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu au oferit statului național român un proiect de legi, norme și structuri politice similare cu țările democratice, care se constituiau ca exemple ale unor democrații autentice.
Printr-un document cu valoare constituțională numit „Statutul dezvoltator al Convenției de la Paris din 7/19 august 1858”, Alexandru Ioan Cuza prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, alături de Camera Deputaților. În cadrul acestui sistem bicameral, primului Senat al României îi reveneau atribuții privind controlul constituționalității legilor, funcționând ca un „corp ponderator” și ca un factor de echilibru între puterile statului. Prin Constituția din 1866, Senatul a devenit organ ales, pe bază de vot cenzitar (alegătorii trebuiau să aibă un anumit venit anual pentru care plăteau un anumit cuantum al impozitului). Se regăseau și câțiva membri de drept: moștenitorul tronului și fruntașii bisericii. Membrii Senatului erau aleși câte doi din fiecare județ, pe o durată de 8 ani, iar jumătate din numărul lor era reînnoit la 4 ani.
După realizarea Marii Uniri, prevederile Constituției din 1923 au facilitat afirmarea pe scena politică a unor noi forțe sociale și politice. Senatul interbelic era alcătuit din senatori de drept (reprezentanți ai cultelor, persoane care au îndeplinit importante funcții politice) și senatori aleși pe o durată de patru ani.
După o perioadă a monarhiei autoritare (anii 1938 și 1939) și perioada comunistă când Senatul a fost desființat (înlocuit cu o instituție comunistă Marea Adunare Națională), Revoluția din decembrie 1989 a redeschis calea revenirii României a unui regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere și pluralism politic. Reînființat în anul 1990 ca instituție legislativă și reprezentativă, Senatul României a devenit exponent de prim ordin al tradițiilor democratice și parlamentare. Prin măsurile luate în anul 2003 privind instituirea unui nou mecanism de funcționare a sistemului bicameral s-a asigurat o fluidizare a activității legislative și eliminarea etapelor de mediere.
Emisiunea filatelică aniversară reflectă în grafica componentelor sale esența temei. Marca poștală cu valoarea nominală de 4,60 Lei reproduce portretul lui Alexandru Ioan Cuza și a stemei oficiale a instituției.
Marca poștală cu valoarea nominală de 25 Lei reproduce o imagine panoramică a Sălii de plen a Senatului alături de stema oficială a instituției. Colița filatelică dantelată, a cărei marcă poștală are valoarea nominală de 33 Lei, redă sub imaginea cupolei Sălii de plen, panorama vastă a fațadei sediului Senatului României. Plicul „prima zi” a emisiunii reunește într-un tot, spațiul Sălii de plen, stema Senatului României și textul explicativ, pentru promovarea aniversării celei mai înalte intituții cu atribuții legislative, Senatul României.
Romfilatelia mulțumește reprezentanților Senatului României pentru colaborarea la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
