Parlamentul României a hotãrât, prin Legea nr. 28 din 11 martie 2011, ca Ziua Comemorãrii Dezrobirii Romilor sã aibã loc în fiecare an, la data de 20 februarie.
În acest sens, Romfilatelia dedicã minoritãţii rome o emisiune de mãrci poştale intitulatã Romii în pictura româneascã. La nivel naţional, aceastã minoritate este reprezentatã prin Agenţia Naţionalã pentru Romi.
Viziunea Agenţiei constã în transparenţa, atât pe plan local cât şi în cadrul comunitãţilor de romi, a programelor şi proiectelor în vederea realizãrii unui dialog deschis tuturor celor implicaţi, inclusiv societãţii civile.
Avându-se în vedere unele probleme legate de libera circulaţie a romilor în Uniunea Europeanã, în 2013, Comisia Europeanã şi Consiliul Europei au lansat un program pentru favorizarea accesului minoritãţii rome – cea mai mare minoritate etnicã din Europa – la locuinţe, educaţie, sãnãtate şi locuri de muncã în cinci ţãri: Ungaria, Bulgaria, Italia, România şi Slovacia.
Prin Hotãrârea Guvernului nr. 1221 din 2011 a fost aprobatã Strategia de Incluziune a Romilor în perioada 2012 – 2020.
Aceasta este definitã ca un proces prin care se asigurã cã persoanele confruntate cu riscul sãrãciei şi excluziunii dobândesc oportunitãţile şi resursele necesare pentru a participa pe deplin la viaţa economicã, socialã şi culturalã şi cã se bucurã de viaţã şi bunãstare, considerate normal în societatea în care trãiesc.
Guvernul României considerã includerea socialã a romilor un aspect ce trebuie reflectat în toate domeniile de activitate de pe agenda fiecãrei instituţii publice centrale şi locale.
Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate urmãtoarele lucrãri artistice semnate de Iosif Iser (3,30 lei), Nicolae Grigorescu (4,30 lei), Pierre Bellet (4,50 lei) şi Nicolae Vermont (8,10 lei).
Tablourile fac parte din colecţia Muzeului de Artã al României.
Iosif Iser (1881 – 1958) a terminat liceul la Bucureşti şi a studiat pictura la München şi la Paris. A lucrat în Franţa la Academia Rancon şi a colaborat cu publicaţii franceze cãrora le furniza desene satirice. În 1936 a înfiinţat, împreunã cu Camil Ressu, Gheorghe Petraşcu, Alexandru Steriade şi alţi pictori, gruparea „Arta”. A participat la numeroase expoziţii în ţarã şi în strãinãtate. Iniţial a fost inspirat de curentul expresionist, dar în urma unor cãlãtorii în Spania şi în Orient, Iosif Iser adoptã o coloristicã mai luminoasã, cu tentã exoticã, compoziţiile cãpãtând echilibru şi monumentalitate. În 1955 a fost ales membru al Academiei Române.
Nicolae Grigorescu (1838 – 1907), este socotit a fi marele maestru al penelului românesc.
Începând cu 1861, alãturi de Auguste Renoir, frecventeazã atelierul lui Sébastien Cornu din Paris. Nu dupã mult timp se alãturã Școlii de la Barbizon unde îşi va desãvârşi educaţia picturalã. Din 1873 face vizite de studii la Roma, Napoli, Pompei, apoi în Grecia şi Austria, la Viena.
Dupã 1890, pictorul se stabileşte în România unde majoritatea picturilor sale abordeazã subiectele rustice: portrete de ţãrani,care cu boi, peisaje specific româneşti.
Pierre Bellet (1865 – 1924) a fost un pictor român, nãscut la Galaţi, într-o familie de francezi. Nu se cunosc date despre activitatea sa în cadrul Școlii româneşti, însã cert este cã a participat la cursurile Școlii Naţionale de Belle Arte din Paris, fiind auditor liber în atelierele lui Alexandru Cabanel şi Benjamin-Constant. Primul îl va influenţa profund, cel puţin în preajma anului 1900 (compoziţii cu specific orientalist, teme istorice etc.). Este prezent în douã rânduri la Salonul Oficial din capitala Franţei (1890, 1891) şi reuşeşte de ambele dãţi sã fie premiat cu o menţiune. Dupã întoarcerea în ţarã activeazã în Bucureşti, iar punctul culminant este atins atunci când la începutul anilor ´20 realizeazã portretele voievozilor, domnitorilor şi regilor din Sala Unirii de la Alba Iulia.
Nicolae Vermont (1866 – 1932) a fost un pictor şi gravor român. A studiat la Școala de Arte Frumoase din Bucureşti, cu Theodor Aman, apoi la München şi la Paris. A excelat în pictura inspiratã din viaţa oamenilor simpli, pe care a ilustrat-o cu multã emoţie.
Aducem mulţumiri conducerii Muzeului Naţional de Artã al României pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni filatelice.
Parlamentul României a hotãrât, prin Legea nr. 28 din 11 martie 2011, ca Ziua Comemorãrii Dezrobirii Romilor sã aibã loc în fiecare an, la data de 20 februarie.
În acest sens, Romfilatelia dedicã minoritãţii rome o emisiune de mãrci poştale intitulatã Romii în pictura româneascã. La nivel naţional, aceastã minoritate este reprezentatã prin Agenţia Naţionalã pentru Romi.
Viziunea Agenţiei constã în transparenţa, atât pe plan local cât şi în cadrul comunitãţilor de romi, a programelor şi proiectelor în vederea realizãrii unui dialog deschis tuturor celor implicaţi, inclusiv societãţii civile.
Avându-se în vedere unele probleme legate de libera circulaţie a romilor în Uniunea Europeanã, în 2013, Comisia Europeanã şi Consiliul Europei au lansat un program pentru favorizarea accesului minoritãţii rome – cea mai mare minoritate etnicã din Europa – la locuinţe, educaţie, sãnãtate şi locuri de muncã în cinci ţãri: Ungaria, Bulgaria, Italia, România şi Slovacia.
Prin Hotãrârea Guvernului nr. 1221 din 2011 a fost aprobatã Strategia de Incluziune a Romilor în perioada 2012 – 2020.
Aceasta este definitã ca un proces prin care se asigurã cã persoanele confruntate cu riscul sãrãciei şi excluziunii dobândesc oportunitãţile şi resursele necesare pentru a participa pe deplin la viaţa economicã, socialã şi culturalã şi cã se bucurã de viaţã şi bunãstare, considerate normal în societatea în care trãiesc.
Guvernul României considerã includerea socialã a romilor un aspect ce trebuie reflectat în toate domeniile de activitate de pe agenda fiecãrei instituţii publice centrale şi locale.
Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate urmãtoarele lucrãri artistice semnate de Iosif Iser (3,30 lei), Nicolae Grigorescu (4,30 lei), Pierre Bellet (4,50 lei) şi Nicolae Vermont (8,10 lei).
Tablourile fac parte din colecţia Muzeului de Artã al României.
Iosif Iser (1881 – 1958) a terminat liceul la Bucureşti şi a studiat pictura la München şi la Paris. A lucrat în Franţa la Academia Rancon şi a colaborat cu publicaţii franceze cãrora le furniza desene satirice. În 1936 a înfiinţat, împreunã cu Camil Ressu, Gheorghe Petraşcu, Alexandru Steriade şi alţi pictori, gruparea „Arta”. A participat la numeroase expoziţii în ţarã şi în strãinãtate. Iniţial a fost inspirat de curentul expresionist, dar în urma unor cãlãtorii în Spania şi în Orient, Iosif Iser adoptã o coloristicã mai luminoasã, cu tentã exoticã, compoziţiile cãpãtând echilibru şi monumentalitate. În 1955 a fost ales membru al Academiei Române.
Nicolae Grigorescu (1838 – 1907), este socotit a fi marele maestru al penelului românesc.
Începând cu 1861, alãturi de Auguste Renoir, frecventeazã atelierul lui Sébastien Cornu din Paris. Nu dupã mult timp se alãturã Școlii de la Barbizon unde îşi va desãvârşi educaţia picturalã. Din 1873 face vizite de studii la Roma, Napoli, Pompei, apoi în Grecia şi Austria, la Viena.
Dupã 1890, pictorul se stabileşte în România unde majoritatea picturilor sale abordeazã subiectele rustice: portrete de ţãrani,care cu boi, peisaje specific româneşti.
Pierre Bellet (1865 – 1924) a fost un pictor român, nãscut la Galaţi, într-o familie de francezi. Nu se cunosc date despre activitatea sa în cadrul Școlii româneşti, însã cert este cã a participat la cursurile Școlii Naţionale de Belle Arte din Paris, fiind auditor liber în atelierele lui Alexandru Cabanel şi Benjamin-Constant. Primul îl va influenţa profund, cel puţin în preajma anului 1900 (compoziţii cu specific orientalist, teme istorice etc.). Este prezent în douã rânduri la Salonul Oficial din capitala Franţei (1890, 1891) şi reuşeşte de ambele dãţi sã fie premiat cu o menţiune. Dupã întoarcerea în ţarã activeazã în Bucureşti, iar punctul culminant este atins atunci când la începutul anilor ´20 realizeazã portretele voievozilor, domnitorilor şi regilor din Sala Unirii de la Alba Iulia.
Nicolae Vermont (1866 – 1932) a fost un pictor şi gravor român. A studiat la Școala de Arte Frumoase din Bucureşti, cu Theodor Aman, apoi la München şi la Paris. A excelat în pictura inspiratã din viaţa oamenilor simpli, pe care a ilustrat-o cu multã emoţie.
Aducem mulţumiri conducerii Muzeului Naţional de Artã al României pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni filatelice.
Data Aparitie:2014-02-20
