Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide

REPRODUCERI DE ARTĂ

reprod de arta_MRomfilatelia reia temele filatelice dedicate artei româneşti şi universale prin ilustrarea pe timbrele emisiunii Reproduceri de artă a patru lucrări aparţinând pictorului român Gheorghe Tattarescu (1820-1894), respectiv sculptorului francez Auguste Rodin (1840-1917). Pictura şi sculptura, două dintre artele frumoase, au reprezentat din cele mai vechi timpuri expresii ale modului în care mintea şi sufletul au văzut şi şi-au imaginat lumea.
Pictor român, pionier al neoclasicismului în pictura românească, Gheorghe Tattarescu, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 195 de ani, a studiat pictura la şcoala de zugravi din Buzău, apoi obţine o bursă
de studii la Academia San Luca din Roma (Italia). Sub îndrumarea profesorilor săi, se formează în spiritul academismului italian. Tattarescu a participat la Revoluţia de la 1848, pictând portretele unor revoluţionari celebri. Idealul eliberării naţionale şi al edificării unei Românii moderne este transpus în compoziţii alegorice cu subiect revoluţionar („Renaşterea României”, 1849) sau cu subiect patriotic („Unirea Principatelor”, 1857). În 1860 realizează un „Album naţional”, având astfel prilejul de a se afirma
şi ca peisagist. Peisajele sale se remarcă prin discrete accente romantice.
O mare parte din activitatea sa artistică a fost dedicată artei religioase, dezvoltându-şi un stil personal influenţat de academismul italian. În perioada 1853 – 1892, cu ajutorul elevilor săi, a pictat, în spirit neoclasic, peste 50 de biserici. Împreună cu Theodor Aman a înfiinţat, în 1864, şcoala
de Arte Frumoase din Bucureşti.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei este reprezentată pictura Agar în deşert, ulei pe pânză, realizată în stil neoclasic, iar timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei reproduce imaginea lucrării Fata cu tamburină, ulei pe pânză, încadrându-se în stilul neoclasic.
Pentru Auguste Rodin, de la a cărui naştere se împli-nesc anul acesta 175 de ani, „Arta este contemplare. Este plăcerea minţii care caută în natură şi descrie spiritul de care Natura însăşi este animată.” Cariera artistică a lui Rodin începe cu picturi ale naturii şi litografii, pentru ca apoi, după
o serie de călătorii în Italia, să se orienteze tot mai mult către sculptură. Între anii 1879-1882 lucrează la manufacturile din Sčvres, iar în 1880 îşi deschide un atelier propriu la depozitul de marmură din Paris, pe care îl va păstra
până la sfârşitul vieţii. Devine membru fondator al „Societăţii naţionale de Arte Frumoase”.
Într-o epocă în care interesul pentru mişcare şi înregistrarea fidelă a senzaţiilor a dus la apariţia picturii impresioniste, Rodin şi-a propus să revoluţioneze limbajul sculpturii, făcându-l capabil să expună adevărul uman dincolo de clişeele academiste. Principiul dinamic se referă la ceea ce el a numit „iluzia vieţii”, adică verosimilitatea creaţiei („Omul care merge”, „Gânditorul”, „Eva după păcat”).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei este reprodusă sculptura Sărutul, iar pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei este ilustrată lucrarea Primăvara.
Pe vignete sunt ilustrate reproduceri artistice ale celor doi: Autoportretul (detaliu) lui Gheorghe Tattarescu şi lucrarea Sculptorul Rodin, ce îl înfăţişează pe maestrul francez operă a sculptoriţei Camille Claudel (1864-1943).
Aşa cum remarca scriitorul Maxim Gorki, „prin însăşi firea sa omul este un artist. El caută să aducă pretudindeni în viaţa sa, într-un fel sau altul, frumosul.”

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional de Artă a României pentru sprijinul documentar şi fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Data de aparitie: 2015-01-23

repro_box

Acasa
Colecții
Evenimente
Magazin
Search